De la un serial TV, la o politică europeană

În septembrie 2010 celebrul realizator britanic de televiziune Hugh Fearnley-Whittingstall a urcat la bordul pescadorului Seagull white pentru a fi martorul unei zile de pescuit. Nu mică i-a fost surprinderea să constate că jumătate din cantitatea de pește capturată era aruncată înapoi în mare, fiind considerată captură secundară, fără valoare comercială. Această practică afectează stocurile periclitate, dăunează mediului înconjurător, presupune un surplus de resurse de energie și timp pentru industria pescuitului.

Serialul TV cu acest subiect a fost doar începutul campaniei Fish Fight prin care Hugh și-a propus să crească gradul de conștientizare a opiniei publice cu privire la pescuitul durabil și la necesitatea stopării pescuitului excesiv. Site-ul www.fishfight.net, dublat de promovarea prin rețelele de socializare, a strâns în mai puțin de un an, peste 600.000 de susținători numai în Marea Britanie, cărora li s-au alăturat importante organizații din Europa. Dar marea victorie a acestei campanii o constituie introducerea pe agenda viitoarei politici europene în domeniul pescuitului a interzicerii practicilor aruncării înapoi în mare a capturilor secundare.

Lupta pentru pește

Prezentă la lansarea campaniei Fish Fight, Comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit, Maria Damanaki, a arătat că “Avem nevoie de o schimbare reală, trebuie să pescuim mai puțin și să câștigam mai mult, și asta putem face doar printr-un management mai bun al stocurilor de pește.”

În spiritul acestei declarații, Maria Damanaki a prezentat la jumătatea lunii iulie elementele reformei politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Ele răspund problemelor majore cu care se confruntă sectorul pescuitului în UE. Practic, flota de pescuit supradimensionată și prea eficientă pune în pericol stocurile de pește individuale, amenință ecosistemele marine și conduce la dispariția oportunităților economice ale comunităților costiere.

Sustenabilitatea este soluția

Elementul cheie al PCP este sustenabilitatea. “A pescui în mod sustenabil înseamnă a pescui la niveluri care nu pun în pericol reproducerea stocurilor și care permit realizarea unor producții ridicate pe termen lung” se arată în documentele reformei. Maria Damanaki a declarat că „este necesar să acționăm acum pentru a reda tuturor stocurilor noastre de pește starea de sănătate necesară în vederea conservării lor pentru generațiile actuale și viitoare. Aceasta este o condiție prealabilă absolut obligatorie pentru ca pescarii să poată pescui în continuare și să își câștige o existență decentă de pe urma activității lor.”

Pescuitul sustenabil se regăsește la intersecția obiectivelor ecologice, economice și sociale. Astfel, până în 2015, conform obiectivului stabilit de Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, se are în vedere aducerea pescuitul la nivelul “producției maxime durabile” ceea ce reprezintă cantitatea maximă care poate fi capturată în siguranță anual, care menține în mărime populația de pește. Introducerea sistemului concesiunilor va duce până în 2022 la o creștere a veniturilor cu peste 20% și o creștere a salariilor în industria pescuitului cu peste 50%. Încurajarea pescuitului costier artizanal prin restricționarea pescuitului industrial la o distanță de până la 12 mile marine de linia țărmului, va impulsiona și va revigora economiile locale.

Propuneri de reformă și finanțe

În condițiile în care în prezent trei din patru stocuri sunt supraexploatate, unul din elementele principale ale noii propuneri se referă la gestionarea multianuală bazată pe ecosisteme. Se preconizează introducerea “concesiunilor” sau sistemului de cote de captură transferabile în cadrul propriului stat membru, măsură care va oferi industriei pescuitului mai multă flexibilitate și o mai mare răspundere. PCP prevede sprijin financiar condiționat de respectarea normelor, numai inițiativelor ecologice care contribuie la o creștere inteligentă și durabilă. Reforma are în vedere și pescuitul costier artizanal, activitate care susține comunitățile costiere. Reforma va încuraja noi standarde de comercializare referitoare la etichetare, calitate și trasablitate, astfel consumatorii vor alege în cunoștință de cauză produse provenite din pescuitul sustenabil.

Pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale noii PCP, Comisia Europeană a propus un nou instrument financiar pentru perioada 2014-2020, Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime, cu un buget de 6,7 miliarde de euro. Reforma va intra în vigoare după aprobarea propunerilor în Consiliul de Miniștri și Parlamentul European.

Mai are balta pește?

Chiar dacă în documentul de politică europeană se face referire îndeosebi la stocurile de pește din Marea Mediterană și din Oceanul Atlantic, măsurile propuse pot fi perfect aplicabile și pentru activitatea de pescuit de la noi din țară. De exemplu, în Delta Dunării, populația piscicolă este afectată atât de scăderea diversității, cât și de un declin numeric fără precedent. În raportul de analiză funcțională a instituțiilor implicate în gestionarea Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) se arată că “pescuitul industrial practicat haotic în perimetrul RBDD, fără a ține seama de efortul piscicol real și de capacitatea ecosistemelor de a regenera resursa piscicolă este, fără îndoială, o activitate cu profund impact negativ asupra mediului deltaic care reprezintă astăzi un mod anacronic de a explora potențialul natural al rezervației de la gurile Dunării.” (Delta Warning Report, Asociația Salvați Dunărea și Delta, 2011).

Programul Operaţional pentru Pescuit

Instrumentul financiar care asigură implementarea în România a actualei Politici Comune de Pescuit este Programului Operaţional pentru Pescuit (POP 2007-2013), dispunând de o alocare financiară în valoare de peste 307 milioane euro. În descrierea programului se evidențiază faptul că “deși sectorul piscicol a avut o contribuţie mică la economia naţională (PIB şi VAB), importanţa acestui sector este dată mai ales de rolul social pe care îl are pentru populaţiile din zonele costiere (resursele financiare rezultate sprijină o parte semnificativă a populaţiei), prin potenţialul de resurse alimentare. Contribuie la protejarea zonelor umede şi biodiversitatea speciilor din apele ţării.” Conform Raportului de progres privind implementarea POP 2007-2013, la data de 22 iulie 2011, gradul de utilizare a sumelor alocate era de numai 11,75%, ceea ce deocamdată nu dă multe șansele pescuitului durabil în Delta Dunării.

Mai în glumă, mai în serios…

Întrebată ce ar motiva statele membre să aprobe propunerile PCP, comisarul european Maria Damanaki a subliniat faptul că statele membre trebuie să adopte aceste schimbări deoarece, în caz contrar, “copiii noștri vor cunoaște peștele numai din fotografii”. Propoziția ne amintește de replica genială a lui Toma Caragiu în filmul “Operațiunea <Monstrul>“: “Ne vom trezi, domnule, ne vom trezi, că-ntr-o bună zi vom contempla știuca la muzeu. Da, da, la muzeu! Așa cum facem astăzi cu dinozaurii…”.
Acest material face parte din colecţia de resurse a primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatedurabila.ro îşi propune să ofere celor interesaţi un instrument colaborativ de învăţare pentru dezvoltare durabilă şi reuneşte în acest sens experţi şi manageri de proiecte din domenii diverse, cu toţii motivaţi să dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.