China s-a declarat luni “deschisă” oricărei vizite în regiunea Xinjiang, sub rezerva ca ea să nu fie “răuvoitoare”, după afirmaţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a deplâns refuzul Beijingului de a primi acolo reprezentanţi ai ONU pentru a ancheta modul în care sunt trataţi musulmanii, relatează AFP, după cum transmite Agerpres.

Cel puţin un milion de uiguri şi membri ai altor etnii musulmane sunt sau ar fi fost internaţi în tabere de reeducare în această regiune vastă, conform unor organizaţii de apărare a drepturilor omului.

China susţine că este vorba de centre de formare profesionale, destinate să ajute populaţia să găsească un loc de muncă, precum şi să o îndepărteze de extremismul islamist care a însângerat ţara.

Presat de mai mult capitale occidentale să permită un acces fără obstacole în regiune, Beijingul nu a validat până acum decât vizite extrem de limitate.

China este deschisă unor vizite la Xinjiang

“Nu putem accepta ca un membru permanent al Consiliului de Securitate să refuze orice prezenţă şi orice capacitate a ONU sau a unei organizaţii neguvernamentale să vadă şi să aducă un răspuns şi să găsească o soluţie”, a declarat vineri Emmanuel Macron în timpul unui interviu pentru platforma de ştiri Brut.

“Suntem de la început deschişi unor vizite la Xinjiang ale acestui tip de personalităţi, inclusiv europene”, a reacţionat luni în faţa presei Hua Chunying, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez al Afacerilor Externe.

Potrivit ei, China a primit deja delegaţii de cercetători sau de diplomaţi din peste 90 de ţări, în speciale state arabe.

“Dar ne opunem ferm ca o ţară să folosească Xinjiangul pentru a face manipulări politice şi pentru a se amesteca în treburi interne în numele drepturilor omului” sau care desfăşoară “anchete bazate pe o prezumţie de vinovăţie”, a subliniat purtătoarea de cuvânt.

“Dacă nu aveţi aceste prejudecăţi răuvoitoare şi vreţi cu adevărat să descoperiţi sau să înţelegeţi mai bine Xinjiangul, vă vom primi cu plăcere”, a adăugat ea.

China a fost lovită de numeroase atentate cu dispozitive explozive sau cu armă albă, atribuite unor separatişti şi extremişti uiguri. Ele au făcut zeci de morţi.

Ca reacţie, Beijingul a impus de câţiva ani măsuri dure securitate în numele luptei împotriva terorismului.