În pofida tuturor disputelor, am reuşit să consolidăm bazele monedei euro şi am îmbunătăţit sustenabilitatea economiilor noastre, susţin Jeroen Dijsselbloem (preşedintele Eurogrupului), Olli Rehn (vice-preşedintele Comisiei Europene), Jörg Asmussen (membru al comitetului executiv al Băncii Centrale Europene), Klaus Regling (managing director al Mecanismului European de Stabilitate) şi Werner Hoyer (preşedinte al Băncii Europene de Investiţii) în paginile cotidianului New York Times.

Potrivit responsabililor europeni, deşi nu totul merge bine, iar schimbarea necesară aduce cu sine probleme sociale grave (în special sub forma unui şomaj inacceptabil de mare), dovezile indică clar că răspunsul la criză a sprijinit reechilibrarea economiei zonei euro şi a asigurat integritatea monedei europene.

Europa a urmat o strategie coerentă bazată pe cinci piloni importanţi, susţin autorii articolului.

• În primul rând, sub coordonarea Comisiei Europene şi a Eurogrupului, miniştrii de finanţe din eurozonă şi toate ţările din zona euro întreprind schimbări majore pentru a consolida bugetele naţionale şi a îmbunătăţi competitivitatea – aspecte cruciale pentru o dezvoltare durabilă în Uniunea Europeană.

• În al doilea rând, pentru a asigura o corecţie durabilă a dezechilibrelor şi pentru a avea finanţe publice solide, s-a căzut de acord asupra unor noi reguli de politică economică, cu scopul de a consolida bazele uniunii economice şi monetare. Suntem în prezent într-o poziţie mult mai bună pentru a detecta şi corecta dezechilibrele, cum ar fi creşterea excesivă a creditării sau explozia preţului la locuinţe, care au alimentat criza din unele ţări.

• În al treilea rând, Banca Centrală Europeană (BCE) a întreprins acţiuni de succes pentru a aborda problema fragmentării pieţelor financiare. Spre exemplu, decizia de a efectua achiziţii de obligaţiuni suverane de pe pieţele secundare, care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică cu condiţii stricte şi eficiente, a contribuit la refacerea încrederii pieţei.

• În al patrulea rând, Europa a creat mecanisme de protecţie financiară eficiente ce pot fi implementate pentru a sprijini ţările aflate sub presiunea intensă a pieţii. Fondul european de stabilitate financiară (FESF) şi Mecanismul european de stabilitate (MES) sunt fondurile de soluţionare a crizelor din zona euro, cu o sumă totală alocată de 700 de miliarde de euro.

• În cele din urmă, pentru a asigura investiţiile esenţiale pentru reluarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, Banca Europeană de Investiţii (BEI) îşi va spori semnificativ activităţile de creditare.

Sarcina noastră este departe de a fi completă, scriu responsabilii europeni. Europa se îndreaptă spre o uniune bancară pentru a consolida supravegherea bancară în zona euro şi a oferi instrumente cu adevărat integrate de soluţionare a crizei.

Potrivit autorilor, răspunsul la criză a dat rezultate. Ţările care au primit asistenţă îşi îmbunătăţesc situaţia fiscală şi îşi recâştigă competitivitatea, iar pieţele recompensează acest efort. Prin această abordare, zona euro a demonstrat un grad de recuperare şi o capacitate de rezolvare a problemelor pe care mulţi observatori şi factorii de decizie nu le-ar fi prezis chiar şi cu un an în urmă. AGERPRES