"Prin conţinutul lor normativ, unele dintre aceste dispoziţii sunt neclare, lipsite de coerenţă şi previzibilitate, putând afecta exigenţele constituţionale şi standardele europene şi internaţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament", susţine Iohannis în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Şeful statului afirmă că prevederea potrivit căreia "configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor" este una neclară şi lipsită de previzibilitate, contrar cerinţelor constituţionale de calitate a legii.

"Formularea (…) este neclară şi imprecisă, neputându-se deduce în ce măsură aşezarea participanţilor la proces în sala de judecată influenţează posibilitatea părţilor de a-şi prezenta cauza sau probele şi nici configuraţia potrivită care ar asigura respectarea principiului egalităţii de arme, contrar exigenţelor constituţionale de calitate a legii", spune el, adăugând că această prevedere nu face nicio trimitere la aşezarea părţilor, iar astfel reglementarea acordă drepturi suplimentare persoanelor asistate de avocaţi faţă de cele care nu beneficiază de această asistenţă, realizându-se un regim juridic diferenţiat pentru părţile din proces.

Şeful statului menţionează că aceste dispoziţii introduc o discriminare întrucât, în lipsa unui criteriu obiectiv şi raţional, se instituie un tratament juridic diferit după cum părţile sunt sau nu asistate/reprezentate de avocat.

El arată că prevederea potrivit căreia "hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a Curţii de apel competente, conform dreptului comun" este în contradicţie cu legea de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii aflată în procedură legislativă.

Preşedintele Iohannis subliniază că această necorelare generează o confuzie privind modul de aplicare a normei, fiind stabilite două reguli diferite cu privire la instanţa competentă de a judeca contestaţia asupra unor hotărâri ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, altele decât cele în materie disciplinară, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Conform şefului statului, prevederea care stipulează că "hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori" trebuie corelată cu legislaţia în vigoare, respectiv Codurile penale care prevăd că hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare.

"Stabilirea unui termen maximal de 90 de zile în care hotărârile judecătoreşti pot fi redactate nu ţine cont de criterii obiective precum complexitatea deosebită a unor cauze sau volumul de activitate al instanţei. Astfel, se creează riscul ca în cazurile temeinic motivate, judecătorii să nu fie în măsură să redacteze aceste hotărâri în termenul prevăzut de lege, consecinţa directă fiind reducerea calităţii motivărilor", spune Iohannis. (Sursa: Agerpres)