Veto-ul exercitat de Ungaria și Polonia împotriva Fondului european de relansare, în valoare de 750 de miliarde de euro, și a bugetului comunitar pentru următorii 7 ani amenință mega-acordul bugetar, în valoare de 1,8 trilioane de euro care, potrivit Berenberg Bank, va afecta viitorul Uniunii Europene mai mult decât pandemia de coronavirus sau Brexitul.

În perspectiva summitului liderilor europeni, ce se va desfăşura online joi, Holger Schmieding, economist-şef al Berenberg Bank, anticipează că UE va putea, în final, să rezolve disputa care ţine mega-acordul ostatic, dar cel mai probabil nu va reuşi acest lucru joi.

Cel mai probabil este să se ajungă la un acord până la summitul din 10-11 decembrie, consideră Schmieding. În caz contrar, primele plăți din ajutoarele în valoare de 390 de miliarde de euro de la Fondul de Relansare ar putea fi întârziate din al doilea trimestru în al treilea trimestru al anului 2021. “Chiar dacă ar fi o situaţie nefericită, nu este de aşteptat să facă prea mare diferenţă întrucât ţări beneficiare precum Italia și Spania se pot împrumuta de pe piețe în condiții extrem de avantajoase”. „Posibilitatea ca pachetul de 1,8 trilioane să eşueze total pare foarte puţin probabilă”, subliniază el, potrivit Kathimerini.gr.

De ce nu sunt de acord?

Ungaria și Polonia şi-au exercitat dreptul de veto împotriva întregului pachet, deoarece nu au fost de acord cu cu formulările din acordul care corelează acordarea fondurilor de îndeplinirea unor condiții legate de respectarea statului de drept de către guvernele care primesc banii.

“În timp ce Polonia își poate retrage veto-ul dacă această condiţionare controversată va fi însoțită de o declarație politică ce va clarifica faptul că va fi folosită doar în cazuri foarte specifice, Ungaria se opune mai drastic unei condiţionări care pune accent pe importanța unei justiții independente”, explică Schmieding.

Din punct de vedere tehnic, cele două țări nu pot împiedica UE să adopte mecanismul statului de drept, deoarece acesta poate fi adoptat cu o majoritate de două treimi. Cu toate acestea, este necesar un vot unanim pentru cadrul financiar pe 7 ani, astfel încât Comisia Europeană să poată emite obligațiuni pentru a finanța fondul de sprijin în valoare de 750 miliarde EUR. În acest fel, Ungaria și Polonia câștigă putere.

Care este riscul

UE ar putea continua să lucreze fără un acord cu privire la cadrul economic pe 7 ani, notează Berenberg. Dar acest lucru ar lăsa mici marje pentru noi inițiative și ar pune Europa într-o situație similară cu acel «government shutdown» care amenință adesea SUA, atunci când bugetul nu reușește să treacă de Congres.

Dar pentru Europa, acest lucru ar fi periculos, spune Schmieding, pentru că dacă s-ar crea impresia unei lipse de solidaritate, ar putea consolida vocile eurosceptice. “Un impas bugetar prelungit ar putea submina coeziunea UE”, spune el.

Având în vedere miza mare, șansele de a se ajunge la un compromis par chiar mai mari. La urma urmei, jucătorii implicați au motive întemeiate să se pună de acord în cele din urmă. Polonia așteaptă 26,9 miliarde de euro din ajutoarele pachetului pentru combaterea pandemiei, iar Ungaria 6,1 miliarde de euro.

Cel mai probabil este ca formularea mecanismului statului de drept să nu se schimbe, notează Berenberg, dar cele două țări pot câştiga mici concesii sub forma unei declarații politice sau a unei directive care să precizeze faptul că banii vor fi „înghețați” doar în cazuri foarte specifice.

În ceea ce privește cel mai rău scenariu, şi anume cazul în care Ungaria și, eventual, Polonia vor continua să blocheze acordul de 1,8 trilioane euro până în prima jumătate a anului 2021 sau chiar până mai târziu, UE va găsi o soluție pentru a depăși obstacolul, oferind bani beneficiarilor într-un alt mod și lăsând cele două țări în afara alocării de fonduri, concluzionează analiza.