După semnalele pozitive receptate de piaţă cu ocazia şedinţei FED, dolarul părea că se va înscrie din nou pe trendul de scădere. Însă, din moneda considerată a fi de evitat, a devenit monedă de refugiu. Teama cu privire la problemele sectorului ipotecar din SUA, mai precis din piaţa sub-prime, este deja bine cunoscută şi, în mare parte, fusese pusă în preţ deja în acel moment. Fenomenul de risk-aversion se diminuase şi a renăscut apetitul pentru carry-trades, astfel încat yenul japonez îşi reluase trendul de scădere. Însă, pentru puţin timp.

BNP Paribas a surprins pieţele anunţând că a suspendat retragerile de bani din trei fonduri gestionate cu investiţii în piaţa sub-prime, precum şi calculul valorii activului net. În extrem de scurt timp, bursele au intrat în picaj, iar criza de lichiditate din piaţa sub-prime s-a agravat atât de mult, încât dobânzile overnight le-au depăşit cu mult pe cele de referinţă, iar băncile centrale au fost nevoite să intervină în piaţa monetară.
Peste 300 miliarde de dolari au fost injectate în piaţă de către Banca Centrală Europeană, Federal Reserve, Banca Japoniei, a Australiei, Elveţiei şi a Norvegiei.

Deşi după câteva zile Jean-Claude-Trichet a declarat că situaţia din pieţele monetare s-a normalizat, dar teama investitorilor nu a dispărut. Piaţa Forex, pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc, a continuat să vadă dolarul ca monedă de refugiu şi să lichideze din carry trades. Ca urmare, dolarul a crescut la 1,3423 faţă de euro şi la 1,9871 faţă de lira sterlină, dar a scăzut în raport cu yenul japonez la 116,45, tocmai pe fondul închiderii poziţiilor construite pe strategia carry trades.
Această creştere a dolarului, nebazată pe aspecte fundamentale ce ţin de datele macroeconomice, ar putea dura mult mai puţin decât se speră acum. La primele semne de stabilizare efectivă a pieţelor şi de calmare a spiritelor din „sub-prime“, dolarul îşi va relua tendinţa bine cunoscută de scădere.

59-5367-1.jpg

 SURSA: www.wbs.ro