Nu există date oficiale privind cifra de afaceri din acest domeniu și profiturile obținute. Dar un lucru este cert: pe seama pescuitului sportiv s-au dezvoltat în ultimii 20 de ani numeroase activități aducătoare de profit, de la comerțul cu scule de pescuit (lansete, mulinete, momeli, îmbrăcăminte, încălțăminte și numeroase alte echipamente) până la hoteluri, pensiuni și ambarcațiuni, care necesită investiții consistente, dar aduc și profituri pe măsură.
Am făcut un raid prin câteva magazine din București care vând scule și echipamente de pescuit. Atât la cele din zona Gării de Nord, cât și la cele situate în jurul marilor piețe, precum Obor sau Big Berceni, am aflat cam aceleași lucruri: cei care cumpără lansete, mulinete sau alte echipamente de firmă, deci de calitate, dar și destul de scumpe, sunt oameni din categoria de mijloc sau chiar bogați și foarte bogați, care-și permit astfel de achiziții. „Cei cu resurse financiare reduse cumpără de regulă momeli, gută, cârlige și alte accesorii consumabile, dar pentru mulți și acestea au devenit scumpe și de aceea cumpără cantități tot mai mici“, ne-a declarat un vânzător de la magazinul de lângă Gara de Nord. Într-adevăr, din cauza costurilor din ce în ce mai ridicate, pescuitul sportiv nu mai este la îndemâna oricui. „Înainte de ‘89, mergeam la pescuit ori de câte ori aveam timp, chiar și în cursul săptămânii, iar în concediu mergeam în Deltă, dar acum
nu-mi mai permit să merg decât foarte rar, doar prin jurul Bucureștiului.
Despre Deltă nici nu mai vorbesc, pentru că toate costă din ce în ce mai mult, mai ales sculele, momelile, benzina și taxele“, ne-a mărturisit un împătimit al pescuitului, care tocmai își cumpăra momeli dintr-un magazin aflat în zona Pieței Obor. Una peste alta, vânzările acestor magazine însumează zeci de milioane de euro pe an. Este adevărat că multe produse care se vând foarte bine sunt importate, îndeosebi din zona asiatică (China, Taiwan).
Cele mai multe bălți private se află în sudul României, multe la distanță mică de București. De altfel, potrivit site-urilor pentru pescari (un alt gen de afacere profitabilă pe seama pescuitului sportiv), cele mai căutate bălți sunt cele din jurul Capitalei. Printre acestea există bălți cu amenajări de lux (hotel, bărci etc.), precum balta de la Sărulești, din județul Călărași, însă există și bălți unde se poate îmbina pescuitul cu picnicul, cum este balta de la Tâncăbești, județul Ilfov, dar și bălți mai puțin amenajate, dar cu potențial bun de pescuit, precum cele de la Moara Vlăsiei, județul Ilfov.
Cât costă amenajarea unei bălți

Am ales o baltă amenajată recent. Este vorba de cea de la Vlahi, din județul Constanța. „Am început amenajările în vara anului 2011 și, până-n prezent, am cheltuit cel puțin 500.000 de euro“, ne-a declarat Gheorghe Stanciu, proprietarul bălții. Pe ce s-au dus banii? „Numai pentru construirea drumului de acces și a parcării am folosit peste 1.000 de tone de piatră. Apoi, am amenajat 20 de pontoane pe toată suprafața bălții, dotate cu căsuțe acoperite cu stuf. Nici bărcile nu sunt ieftine, nici plata pazei permanente, ca să nu mai vorbim de peștele pentru repopulare, introdus în baltă de două ori pe an. Chiar zilele trecute am populat cu crap românesc de vara a doua și vara a treia. M-a costat peste o jumătate de miliard de lei vechi“, ne-a spus Gheorghe Stanciu. În cât timp se amortizeză o astfel de investiție?  „Greu de spus… Tocmai în acest scop am fost nevoit să măresc taxa, de la 50 la 75 de lei pentru o zi de pescuit“, ne-a mărturisit Gheorghe Stanciu.
În Deltă, tot mai multe pensiuni, dar tot mai puțin pește

Raiul pescarilor din România a fost dintotdeauna Delta Dunării. Însă, în ultimii ani, Delta a devenit mai degrabă raiul dezvoltatorilor imobiliari, care au construit o puzderie de hoteluri, vile și pensiuni, îndeosebi pe brațele Sulina (Partizani, Maliuc, Crișani, ș.a.) și Sfântu Gheorghe (Nufărul, Mahmudia, Dunavăț, Murighiol). La multe se poate ajunge foarte ușor pe uscat, cu mașina. Din păcate, pe măsură ce numărul acestor construcții a crescut, peștele din Deltă s-a împuținat constant, unele specii, precum linul sau caracuda, fiind amenințate cu dispariția.
Trofeele de somn, de crap sau de știucă sunt din ce în ce mai rare, din cauza braconajului care distruge nu doar puietul de pește, ci și habitatele naturale în care acesta se hrănește și se dezvoltă. Cu prilejul controalelor efectuate frecvent de autorități în Delta Dunării, sunt confiscate tone de pește sub dimensiunile legale, precum și aparate electrice și zeci de kilometri de plase monofilament, care distrug atât puietul de pește, cât și habitatele acestuia.