Daca proiectul legislativ, aflat acum in discutia Comisiei senatoriale de administratie publica si organizare a teritoriului, trece de masina de vot parlamentara, circa 2.300 de persoane din Sulina, Crisan, Caraorman, Mila 23, Sf. Gheorghe, C.A Rosetti, Cardon, Periprava si Sfistoca vor deveni proprietarele terenurilor de sub case si a celor adiacente gospodariilor.
Privind harta Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, surpriza: localitatile Caraorman, C.A Rosetti si Periprava sunt zone de protectie maxima. Au un regim strict, inclusiv in ceea ce priveste dreptul de proprietate. Citand din Legea nr. 82/1993 „Pentru valorificarea resurselor terestre si acvatice din zonele valorificabile economic, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, propune Guvernului concesionarea, in conditiile legii, a unor suprafete de terenuri si ape agentilor economici autorizati si populatiei locale, care are drept de preemptiune”. Numai ca, un proprietar dispune de bunul sau dupa cum doreste. De exemplu, poate vinde.
„Nu am exclus posibilitatea ca localnicii sa-si vanda terenurile. Nu este o problema. Exista un regulament strict de protectie. Zona este intr-o decadere totala, media de varsta este de 45-58 de ani. Sunt conditii de viata foarte grele si dezvoltarea turismului ar putea atrage dupa sine cresterea economica”, ne-a declarat senatorul Florin Hritcu, membru al Comisiei de administratie publica si organizare a teritoriului.
Potentiala crestere economica a regiunii este doar una dintre fatetele problemei. O alta, mult mai delicata, este cea a legalizarii unor tranzactii cu terenuri. Senatorul Hritcu a afirmat vointa parlamentarilor de a introduce in legalitate „regimul terenurilor, pentru ca acestea sa poata fi exploatate turistic. Unii localnici chiar au vandut terenurile, fara a avea acte de proprietate.” Prefectul orasului Tulcea, dl. Ioan Vargau, nu a contestat ca in Delta s-au vandut terenuri pe baza unui simplu act de mana, consfintit la notar. Pentru ca tranzactiile sa fie inatacabile si legale este nevoie de titluri de proprietate. Acestea sunt pe cale sa se materializeze. O cer, spun autoritatile, interesele locuitorilor.
Guvernatorul Deltei consfinteste concesiunea
Intr-adevar, guvernatorul rezervatiei Deltei este adeptul solutiilor alternative ocupatiilor traditionale. Pentru ca resursele piscicole sunt in scadere, turismul ar putea fi sansa locuitorilor din zona. „Nu turism haotic si agresiv la adresa mediului, ci acele forme de turism care, desfasurate la limitele capacitatii de suport a zonelor turistice, sa nu afecteze ecosistemele si habitatele naturale”, spune guvernatorul Virgil Munteanu, intr-un material pus la dispozitia presei.
Incercand sa particularizam generalitatile anterioare strict la localitatile „fierbinti” din proiectul de lege, am aflat de la guvernator ca „In zonele strict protejate, prin lege, nu este permis nici macar accesul. In zonele tampon accesul este permis, dar nu se pot desfasura decat activitati traditionale. Cea mai mare parte este domeniu public de interes national, iar singura forma de alocare de terenuri este concesionarea. Dar daca este vorba strict de intravilanul localitatilor, nu este nici o problema din punctul nostru de vedere.”
Dar de ce este atat de interesanta Delta? Un raspuns ar putea fi profitabilitatea activitatilor turistice in zona. Daca in conditiile actuale de organizare, nu foarte grozave, peste 30.000 de turisti, in marea lor majoritate straini, au vizitat Delta in anul 2000, este lesne de imaginat ce s-ar intampla daca in zona s-ar crea conditiile organizarii la o scara serioasa a turismului privat. Oricum, daca este sa ne luam dupa consilierul parlamentar Silviu Gheorghe, presedinte al filialei Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural Tulcea, chiar si asa, cu haturile stranse, si afacerile tot merg. Circa 12 vile apartinand intreprinzatorilor privati sunt acum in constructie in zonele protejate. Odata terminate pot intra sau nu in organizatie. Totul este perfect legal, considera presedintele ANTREC Tulcea.
Din localitatea C.A Rosetti la padurea Letea, un areal strict protejat, este o aruncatura de bat. Si daca impropietarirea cu terenuri ce s-ar putea cel mult da in concesiune se rezolva printr-o lege, mai greu va fi cu dresarea turistilor. Pentru ca este putin probabil ca vor intelege de vorba buna ca nu au voie sa bantuie cu barcile cu motor, sa chefuiasca, sa pescuiasca si chiar sa treaca la pas prin rezervatiile pe care statul roman sustine ca le protejeaza.    

Legea rezervatiei biosferei delta dunarii interzice multe dintre placerile turistilor:

· pescuitul sportiv in zonele interzise sau in perioadele de prohibitie;
· producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense in perimetrele zonelor de cuibarit sau de adapost al pasarilor;
· patrunderea ambarcatiunilor usoare in zonele cu regim de protectie integrala;
· fotografierea sau filmarea in scop comercial, fara plata taxelor legale;
· nerespectarea restrictiilor de viteza pe caile de navigatie de pe cuprinsul rezervatiei;
· debarcarea turistilor sau a pasagerilor in zone interzise;
· aruncarea in ape, imprasierea pe teren sau depozitarea in locuri neautorizate a deseurilor menajere;
· executarea lucrarilor de amenajare si constructie, de orice natura, fara autorizatia administratiei rezervatiei.