O zi cumplit de tristă pentru libertatea mondială

The Washington Post publică un editorial dedicată relațiilor dintre China li Hong Kong. China tocmai și-a încălcat promisiunea solemnă făcută Hong Kongului, scrie publicația americană.

Hong Kongul așa cum îl știam – un bastion al liberei exprimări și al statului de drept, o capitală autonomă și strălucitoare a capitalismului – a fost sugrumat. China a impus peste noapte o nouă lege a securității naționale cu șase capitole și 66 de articole, care va incrimina dizidența și va instala un sistem de poliție secretă, aducând teritoriul sub aceeași cizmă autoritară sub care se află și partea continentală. Președintele Trump semnalează de multă vreme că nu se va ridica în apărarea drepturilor omului și democrației din Hong Kong. Poate nu surprinzător, China a acționat cu o bruscă indiferență față de protestele din Vest, scrie The Washington Post.

Legea a fost adoptată în secret de Comitetul Permanent al Adunării Naționale Populare de la Beijing și promulgată de președintele Xi Jinping înainte ca populația din Hong Kong să-i poată măcar vedea textul. Legea definește drept infracțiuni pasibile de pedeapsă: „secesiunea, subversiunea, organizarea și comiterea de activități teroriste și complotarea cu o țară străină ori cu elemente externe pentru a pune în pericol securitatea națională”. Aceste cuvinte sunt preluate direct din manualul dictatorial al Chinei și pot fi folosite arbitrar pentru a opri orice lucru care nu le-ar conveni autorităților.

O prevedere permite explicit inculparea oricui „provoacă prin mijloace ilegale ură printre locuitorii Hong Kongului” la adresa fie a guvernului de la Beijing, fie a celui din Hong Kong. Acum câțiva ani China a pus la cale răpirea unor responsabili de edituri din Hong Kong care vindeau cărți cu bârfe despre liderii Chinei. Acum, oricine ridică o pancartă cu mesajul „Jos președintele Xi Jinping!” poate foarte bine să meargă la închisoare.

Legea prevede înființarea unei unități pentru cercetarea amenințărilor la adresa securității naționale – o poliție secretă – și îi acordă Beijingului prerogative largi pentru a o controla. O prevedere care se evidențiază în noua lege, Articolul 38, stipulează că ea se aplică și delictelor comise „în afara Regiunii de către o persoană care nu este locuitor permanent al Regiunii”. Ceea ce dă de înțeles că brațul lung al poliției chineze a gândirii intenționează să pedepsească oameni din afara Hong Kongului care încurajează criticarea guvernului. Practic, un opozant ar putea să nu fie inculpat dincolo de granițe, dar vai de cel care pune piciorul în Hong Kong.

China și-a încălcat promisiunea făcută Regatului Unit cu ocazia predării Hong Kongului în 1997, anume de a păstra vreme de 50 de ani conceptul „o țară, două sisteme”. Mulți sperau că sistemul din Hong Kong ar putea contamina și China, dar în cele din urmă China a copleșit Hong Kongul. Ceea ce face chiar și mai imperativ ca Occidentul să apere democrația vivace a Taiwanului.
China nu pare preocupată de recentele proteste și amenințări cu sancțiuni venite din SUA, și nici nu-i de mirare, având în vedere evidentul dezinteres al dlui Trump. O replică demnă de luat în seamă e proiectul de lege propus în Congres de reprezentanții Tom Malinowski (democrat, New Jersey) și Adam Kinzinger (republican, Illinois), care ar deschide o cale pentru emigrarea în SUA a antreprenorilor, savanților și universitarilor din Hong Kong. Regatul Unit ia și el în calcul o viză specială pe cinci ani pentru până la 2,9 milioane de cetățeni ai Hong Kongului care au și statut de cetățeni britanici din străinătate.

Aceste măsuri vor ajuta indivizi să scape de persecuția Chinei, dar flacăra idealurilor democratice ale Hong Kongului a fost stinsă cu brutalitate. O zi epocal de tristă pentru libertatea mondială.