Facilități fiscale precum amânarea plății TVA la vamă sau stabilirea unei eșalonări proprii, în funcție de capacitatea de rambursare, în cazul în care există dificultăți la plata taxelor și a impozitelor, sunt câteva din posibilele avantaje de care vor putea beneficia o serie de companii după ce vor fi evaluate și reclasificate de ANAF. Mai exact, noile criterii de încadrare se referă la comportamentul fiscal al companiei. Astfel, cele trei noi clasificări vor fi: risc fiscal scăzut, mediu și ridicat. Dacă în cazul primei categorii, contribuabilul va fi vizitat rar – sau chiar deloc – de controale și va avea putere de decizie mai mare în relația cu Fiscul, în cazul celor cu risc ridicat controlul va fi sporit, a explicat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. „Îmi doresc foarte mult ca anul acesta să facem un alt mod de a clasifica firmele. Azi avem mari, mijlocii şi mici. De ce e aşa? Când avem o activitate de evaluare la un minister nu spunem bărbat sau femeie. Este salariat. Şi facem evaluarea. Corect! Aşa şi cu firmele, trebuie să le tratăm după comportamentul fiscal. Ai un comportament fiscal adecvat faţă de stat? Ai un comportament adecvat faţă de partenerii tăi din economie? Adică îţi plăteşti la timp partenerii, nu le creezi blocaje, înseamnă că eşti o firmă care merită să fie în categoria A şi ai o serie de facilităţi din partea statului şi chiar a băncilor“, a explicat ministrul, în cadrul unei conferințe. Autoritățile presupun că și băncile vor oferi beneficii, precum cerința unor garanții mai mici, pentru firmele din categoria premium. „Chiar mă gândesc cum putem obliga aceste bănci, toate băncile din România. Nu o să le convină, sunt convins, dar atât timp cât eu, ca stat, clasific o formă ca fiind de tip A, adică este model, totul este aşa cum trebuie şi faţă de stat şi faţă de piaţă, atunci…“, argumentează Eugen Teodorovici.

Analiștii spun că acest rating poate fi benefic pentru mediul de afaceri doar dacă sistemul informatic al ANAF este pus la punct. „Un rating în funcție de comportamentul fiscal este o idee bună, însă am semn de întrebare referitor la modul în care ar urma să se acorde aceste calificative. Ca totul să funcționeze onest și transparent, e nevoie de un sistem informatic foarte bine pus la punct. Eu nu știu ca ANAF să aibă această capacitate. Dacă o are, atunci să implementeze imediat această măsură, dacă nu o are, să se tehnologizeze și apoi să clasifice firmele“, a declarat, pentru Capital, Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate. Mai mult, potrivit acestuia, ratingul ar trebui să fie public și să aibă o analiză de risc în spate. „E bine și pentru partenerii de business să știe cam cum te clasifică ANAF“, a adăugat acesta.

 

Pe de altă parte, există multe riscuri. Potrivit lui Biriș, actualul sistem nu poate fi înlocuit exclusiv cu noua clasificare, pentru că nu poți pune la comun firmele mari cu cele mici, mai ales când vine vorba de expertiza inspectorilor de control ai ANAF. „Destructurarea modului de administrare a contribuabilului în momentul de față – ce pui în loc dacă îi aduci grămadă și îi pui în funcție de rating? Nu contează dacă e contribuabil mic sau mare? Dacă trimiți un un inspector fiscal care are expertiză pe firmele mici, să controleze o multinațională, în condițiile în care, până acum, el controla buticuri, nu e normal. E nevoie de expertiză specială. Ce știe un astfel inspector de achiziții intracomunitare, prețuri de transfer, când nu se pune problema de așa ceva la firmele mici?“, a conchis Biriș.

Cum se întâmplă în prezent

Acum, companiile sunt clasificate la ANAF în funcție de mărime, în contribuabili mici, mari și mijlocii, existând o direcție specială de control doar pentru cei mari. În cazul acestora, aproape 3.000 de companii sunt supravegheate și controlate de Direcția de Mari Contribuabili din cadrul fiecărei structuri regionale a ANAF, potrivit datelor publicate pe site-ul instituției. Cifra de afaceri totală a acestor firme înseamnă 41% din cifra de afaceri înregistrată de toate companiile din ţară. De asemenea, un angajat din trei (33%) lucrează la aceste companii. În România există 1,4 milioane de firme, din care doar 1,2 milioane sunt active, diferenţa de 200.000 fiind companii în dizolvare, în curs de radiere sau lichidare, potrivit datelor Registrului Comerțului.

În ceea ce priveşte domeniile în care românii aleg să îşi înfiinţeze firmele, în ultima perioadă domeniul agriculturii a devenit unul atractiv, spune ONRC. „Agricultura începe să crească, industria prelucrătoare mai uşor, industria IT, şi zona de prestări servicii sunt categoriile în care se înregistrează creşteri (ale înmatriculărilor, n.r.)“, a afirmat directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), Valentina Burdescu. De asemenea, la sfârşitul lunii martie a acestui an, mai puţin de 10% din totalul întreprinderilor active în România erau deţinute de tineri cu vârsta sub 30 de ani, conform ONRC, acesta fiind cel mai scăzut nivel al ultimilor cinci ani.

Acest articol a fost publicat în numărul 25 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 25 iunie – 1 iulie 2018