„Nu vom părăsi străzile și nu vom asigura ordinea în țară. Polițiştii și militarii trupelor interne, la nevoie, vor folosi mijloace speciale și arme militare”, a declarat ministrul adjunct de interne, Gennady Kazakevich, într-o înregistrare video postată pe o rețea de socializare, este scris pe folha.uol.com.br

Declarația apare după cea mai violentă duminică de când bieloruşii au început să organizeze mari marșuri de protest duminică după-amiaza: 713 au fost arestați, iar trupele de șoc au folosit grenade de descurajare, gaze lacrimogene și tunuri de apă, pe lângă faptul că au lovit demonstranții cu bastoane.

Duminică violentă în Belarus

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat că șansele ca Lukaşenko să fie inclus printre cei supuși sancțiunilor de către blocul european au crescut.

Dictatorul a fost lăsat în afara primei liste aprobate de cei 27 de lideri ai blocului, potrivit diplomaților, pentru a încuraja deschiderea dialogului. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese în relația cu Belarus sau o diminuare a represiunii împotriva protestatarilor.

Aproximativ 40 de ziarişti au fost, de asemenea, luați de poliție „pentru verificarea documentelor”, îngreunând acoperirea evenimentelor. Săptămâna trecută, dictatura bielorusă a anulat toate acreditările corespondenților străini și a afirmat că acestea vor fi refăcute în conformitate cu noile reglementări.

Potrivit Asociației Ziariştilor din Belarus, au existat peste 400 de cazuri de reporteri reținuți în timpul acoperirii demonstrațiilor începând din 9 august. Deși protestele sunt în mare parte pașnice, imaginile din această duminică (11 octombrie) au arătat câțiva manifestanți aruncând sticle asupra polițiştilor, care erau într-un număr mult mai mult decât în ​​săptămânile anterioare.

Kazakevich a declarat că protestele slăbesc în intensitate, dar, de asemenea, devin mai radicale, ceea ce justifică folosirea forței de către dictatură. „Ne confruntăm nu doar cu agresiuni, ci cu grupuri de militanți, radicali, anarhiști, huligani”, a afirmat ministrul adjunct.

„Vor să cufunde Belarusul în haosul anilor ’90 și să urmeze calea republicilor care au supraviețuit revoluțiilor colorate [împotriva influenței ruse]”.

În ciuda amenințărilor guvernului, declarațiile ministrului au avut un efect redus în presa independentă locală. Principalul subiect al zilei a fost cel de-al doilea protest al vârstnicilor de la Minsk.

Străine de amenințările guvernamentale, persoanele în vârstă au străbătut bulevardul principal al capitalei bieloruse, îmbrăcate în alb și roșu și purtând steaguri. „Vrem o țară în care copiii și nepoții noștri să fie liberi”, a declarat pentru „Folha” contabila Galina, în vârstă de 70 de ani, care a participat la marș.

Înainte de a intensifica represiunea la adresa marșurilor de duminică, Lukaşenko a difuzat la posturile de televiziune de stat şi în mass-media guvernamentale imagini ale unei întâlniri cu deținuții politici la centrul de detenție preventivă al KGB, agenția de informații a țării.

Întâlnirea, care a durat patru ore și jumătate sâmbătă dimineață, a avut scopul declarat de a consulta opozanţii cu privire la reforma constituțională pe care Lukaşenko a lansat-o după alegeri.

Modificarea constituțională a fost una dintre strategiile lansate de Lukaşenko în momentul în care au izbucnit protestele care cereau plecarea sa.

În interviuri, el a afirmat că nu va demisiona, dar poate convoca alegeri anticipate după proclamarea unei noi Carte.

Cu toate acestea, analiștii apreciază că dictatorul nu are intenția de a părăsi puterea înainte de sfârșitul mandatului său, peste patru ani.