Această problemă trebuie rezolvată la nivel global, a afirmat Draghi în Parlamentul European, la o sesiune de întrebări şi răspunsuri, ceea ce sugerează că aşa ceva nu se va întâmpla în viitorul apropiat. În mod tradiţional, obligaţiunile suverane sunt văzute ca fiind scutite de riscuri.

‘Aceasta nu este o problemă pentru noi în acest moment. Este o chestiune globală, care fi discutată de Comitetul Basel de supervizare bancară la momentul potrivit’, a explicat şeful BCE.

Şi Peter Praet, membru în boardul executiv al BCE, a apreciat că instituţia ar putea cere băncilor din zona euro să pună deoparte capital pentru a se proteja faţă de riscurile obligaţiunilor suverane, în încercarea de a opri băncile să-şi utilizeze banii pentru a acumula obligaţiuni emise de ţările afectate de criză. Peter Praet a declarat că BCE ar putea să-şi combine noile sale puteri de organism de reglementare bancară cu rolul de emitent monetar pentru a înăspri normele vis a vis de obligaţiunile suverane.

Potrivit lui Peter Praet, dacă obligaţiunile suverane ar fi tratate ‘în funcţie de riscul pe care îl reprezintă pentru bănci’, cu ocazia testelor de anul viitor, atunci băncile ar putea fi mai puţin dispuse să utilizeze lichiditatea oferită de BCE pentru a achiziţiona şi mai multe obligaţiuni guvernamentale.

Criza din zona euro a fost marcată de un cerc vicios în care statele membre cu probleme de lichiditate au venit în ajutorul băncilor slabe, care la rândul lor aveau portofolii mari de obligaţiuni guvernamentale a căror valoare a scăzut ulterior.

Mario Draghi a apreciat că modul în care vor fi tratate obligaţiunile suverane deţinute de bănci la viitoarele teste de stres ‘reprezintă o problemă total diferită’.

De asemenea, preşedintele BCE s-a declarat nemulţumit de creditarea bancară, în special către firmele mici.

Banca Centrală Europeană a demarat, în aprilie, a doua operaţiune de refinanţare pe 36 de luni, acordând împrumuturi de 530 de miliarde de euro unui număr de 800 de bănci din zona euro, pentru a stimula acordarea de credite companiilor şi a reduce costurile de creditare ale guvernelor.

Anterior, la finele lunii decembrie 2011, BCE a acordat unui număr de 523 de bănci împrumuturi pe trei ani, în valoare de 489 de miliarde de euro, la o dobândă de 1%.

Referindu-se la speculaţiile potrivit cărora BCE va furniza băncilor noi credite pe termen lung cu dobânzi reduse, Draghi a afirmat că orice repetare va trebui monitorizată cu atenţie.

‘Un nou program de tip LTRO (operaţiuni de furnizare de lichidităţi pe termen lung) va trebui ajustat şi realizat în aşa fel încât să crească probabilitatea ca aceşti bani să ajungă în economia reală. Trebuie să reflectăm cu atenţie pentru a găsi instrumentele adecvate’, a declarat şeful BCE.

SURSA: Agerpres