Ultimii ani au facut ca mestesugurile traditionale sa fie reconsiderate, mai ales pe fondul orientarii investitiilor private. In aceasta situatie se afla si atelierele de impletit rachita. Daca pana in 1989 Regia Nationala a Padurilor realiza peste 90 la suta din impletiturile de rachita, in ultimii ani a pierdut din suprematie, o data cu infiintarea mai multor ateliere private. „Facem afaceri cu impletituri din rachita de 11 ani, ajungand in acest moment la un volum de 200 de tone de nuiele impletite”, spune stefan Constantin, director la „Casa Zamfirescu”, societate care detine doua ateliere de impletit. Un mare avantaj al acestei societati l-a constituit faptul ca nu s-a profilat pe productia de mobilier sau a clasicelor cosuri. „Producem obiecte destinate spatiilor de joaca pentru copii, care au mare cautare in special in Danemarca si Germania”. Cea mai mare problema in aceasta activitate o reprezinta materia prima. „In primul rand, mare parte din suprafetele cu rachita au fost retrocedate, iar in al doilea rand, Regia Nationala a Padurilor, proprietara celor mai mari suprafete cultivate cu rachita, a fost interesata in special de comertul cu lemn si a lasat pe planul doi aceste suprafete, productia scazand drastic”, spune Viorel Iosub, director la „Artizana” din Pascani, proprietar a doua ateliere de impletit. Nu exista o situatie statistica privind evolutia suprafetelor cu rachita, dar se pare ca din circa 50.000 ha in 1990, au mai ramas in productie numai 20 la suta. Intr-o astfel de afacere rata profitului variaza intre 15 la suta, cand se vinde pe piata interna, si 30 la suta, in cazul exportului in Uniunea Europeana. „Din pacate, in ultimii ani produsele romanesti sunt concurate puternic de cele provenite din China si tarile din spatiul ex-sovietic. Chiar daca din punctul de vedere al calitatii nu se compara cu impletiturile romanesti, au castigat o parte din piata Uniunii Europene”, spune stefan Constantin. Regia Nationala a Padurilor a ramas in continuare cel mai mare furnizor de impletituri, cu o valoare anuala a exporturilor de circa doua milioane de dolari. „Ne axam in special pe mobilier de gradina si cosuri, mare cautare avand la export traditionalele tarne romanesti”, spune Mirela Popescu, inginer in cadrul Regiei Nationale a Padurilor. Chiar daca in raport cu alte activitati nu este la fel de rentabila, Regia Padurilor a pastrat aceasta activitate pentru ca, spre deosebire de fructele de padure sau vanat, impletitul este o activitate permanenta. „Cele mai bune preturi pe piata occidentala se obtin in lunile aprilie, mai si sfarsitul toamnei, cand sunt cu peste 10 la suta mai mari”, spune Viorel Iosub.