Magazinele moderne razbat printre buticuri

Din punctul de vedere al cheltuielilor efectuate pentru achizitionarea de bunuri de larg consum, hipermarketurile, supermaketurile, retelele cash & carry si magazinele care practica discounturi au detinut, anul trecut, 52% din piata totala a desfacerii de marfuri din Ungaria. Aceleasi forme moderne de comert au reprezentat, in Polonia – 45%, in Croatia – 41%, in Cehia – 53%, iar in Slovacia – 48%. In Romania, buticurile si tarabele stradale si din pietele deschise inregistreaza vanzari de produs

Din punctul de vedere al cheltuielilor efectuate pentru achizitionarea de bunuri de larg consum, hipermarketurile, supermaketurile, retelele cash & carry si magazinele care practica discounturi au detinut, anul trecut, 52% din piata totala a desfacerii de marfuri din Ungaria.
Aceleasi forme moderne de comert au reprezentat, in Polonia – 45%, in Croatia – 41%, in Cehia – 53%, iar in Slovacia – 48%.
In Romania, buticurile si tarabele stradale si din pietele deschise inregistreaza vanzari de produse la un nivel al cheltuielilor comparativ cu cele mentionate anterior. Respectiv, in anul 2001, aceste puncte de desfacere au reprezentat, impreuna, 55% din valoarea totala a vanzarilor la nivel national, in timp ce reteaua cash&carry si supermarketurile, inclusiv lanturile internationale, au detinut mai putin de 10%.
„La noi, lucrurile se misca destul de incet in domeniul vanzarilor cu amanuntul, motivul principal fiind legat de puterea de cumparare a populatiei. Pe viitor, ne asteptam la cresterea numarului de magazine moderne, tinand cont, pe de o parte, de interesul din ce in ce mai ridicat al marilor lanturi internationale fata de piata noastra si, pe de alta parte, de apetitul crescut al romanilor pentru acest gen de vanzari”, este de parere Andi Dumitrescu, director cercetare la GfK Romania, institutul de cercetare de piata care ne-a furnizat aceste informatii.
„In tarile est si central-europene, structura lantului de magazine este foarte asemanatoare cu cea din Vest. Este adevarat ca si la noi, intre 1998 si 2001, ponderea supermarketurilor in totalul cheltuielilor s-a dublat la nivel national, dar ramane in continuare scazuta, mai ales in mediul rural (1%) si in localitatile mici si mijlocii (4% – 5%). Aceste forme de comert, asa cum era de asteptat, sunt ceva mai bine reprezentate in Bucuresti (14%) si in orasele mari (13%)”, subliniaza Andi Dumitrescu.
Asadar, supermarketurile au castigat teren, in timp ce vanzarile stradale si din piete au scazut, per total, de la 19% la 11%, in aceeasi perioada, iar cele din chioscuri, de la 7% la 4%. Bineinteles, cea mai importanta scadere a ponderii tarabelor s-a inregistrat in Bucuresti, ca urmare a initiativei primarului general al Capitalei (de la 17%, in anul 2000, la 13%, la sfarsitul anului trecut). Totusi, in orasele mari si mijlocii, acestea au castigat intre trei si patru procente.

Se inmultesc buticurile,scad tarabele

In Romania, buticurile sunt foarte populare in mediul rural (60%) si in orasele cu sub 50.000 de locuitori (42%), proprietarului unei case fiindu-i destul de usor sa incropeasca, intr-una din camere, un mic spatiu in care sa comercializeze bunuri de larg consum. De altfel, si in alte tari est-europene, aceste magazine de dimensiuni reduse sunt foarte intalnite: 53% in Croatia, 35% in Ungaria, 40% in Polonia, 41% in Slovacia.
„In mediul rural, unde traieste 45% din populatia tarii, se acopera doar 35% din totalul cheltuielilor efectuate la nivel national, in timp ce in orasele mari, unde traiesc 17% din romani, se acopera 21% din volumul cheltuielilor”, precizeaza Andi Dumitrescu, evidentiind astfel discrepanta care exista intre anumite zone, din punctul de vedere al consumului, respectiv al nivelului de trai.
Diferente de acest gen se regasesc si pe regiuni. De exemplu, in Ardeal, unde exista deopotriva localitati dezvoltate si defavorizate, cum ar fi cele miniere, 25% din populatie este „responsabila” pentru numai 21% din consum. Pe de alta parte, in Banat-Crisana – Maramures, cea mai bogata regiune a tarii, traieste 9% din populatie, care acopera 13% din cheltuieli.
Avand in vedere intentia declarata de expansiune a pietei romanesti a marilor retele straine de magazine, este de asteptat ca, la sfarsitul anului viitor, structura canalelor de distributie sa fie ceva mai echilibrata sau chiar sa suporte modificari majore.