Guvernul liberal a dat deja mai multe semnale prin care a arătat că intenționează să nu mai permită cumulul pensiei și al salariului, pentru cei angajați la stat. Însuși Premierul Ludovic Orban a arătat că este de acord cu această măsură.

”Nu e normal ca persoane care s-au pensionat și beneficiază de pensie să beneficieze și de un venit din sectorul public. Aici este vorba de a nu permite ca cineva care s-a pensionat – și e vorba de mulți care s-au pensionat la 40 și ceva de ani din poliție sau alte structuri și care după ce s-au pensionat și au dobândit niște pensii mari mai cumulează și venituri în sectorul public. E vorba de a nu permite ca persoane care s-au pensionat să poată cumula simultan pensia cu un venit din sistemul public. Dacă vor să lucreze în privat nu avem niciun fel de problemă. Nici dacă vor să își continue activitatea nu avem o problemă, dar să aleagă între venitul dobândit din salariu”, a spus Ludovic Orban, întrebat dacă e de acord cu interzicerea cumului de pensie cu salariul.

Victimă colaterală?

Deși BNR este o instituție autonomă, care se auto-finanțează și nu primește bani de la buget, guvernatorul Mugur Isărescu ar putea fi cel mai celebru caz care să fie afectat, dacă declarațiile premierului Ludovic Orban se transpun în realitate.

Conform propriei declarații de avere, Isărescu a încasat în 2018 venituri din pensii de 136.224 lei și din salarii de 806.333 lei. Deși a împlinit 65 de ani în 2014, guvernatorul încasează pensie de la Banca Națională începând cu anul 2017, când și-a depus dosarul de pensie.

A plătit contribuții

”Am zis că aşa e frumos, să nu iau şi pensie, şi salariu de la Banca Naţională”, a declarat inițial Mugur Isărescu, în 2014, când ar fi putut, în mod legal, să iasă la pensie. Totuși, acest lucru s-a întâmplat deja doi ani la rând, în 2017 și 2018.

De menționat că pensia pe care o primește Isărescu de la BNR nu intră în categoria pensiilor speciale, fiind primită în urma contribuțiilor pe care guvernatorul le-a plătit, de-a lungul vremii, din salariu.

Iar prelungirea mandatului de guvernator, în 2019, s-a petrecut nu fără discuții și controverse.

Cel mai longeviv guvernator

Mugur Isărescu deţinea deja funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României de un sfert de secol, fiind cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume. El a fost numit guvernator BNR în septembrie 1990 şi a făcut o singură pauză, de un an, în 2000, când a fost premier.

Mandatul îi expira la începutul lunii octombrie și inițal Isărescu a fost destul de vag în declarații, fără să arate foarte clar dacă dorește să continue la conducerea Băncii Naționale.

Ulterior, s-a răzgândit și, în ciuda unei puternice opoziții a unei părți a parlamentarilor care erau la acea vreme la putere, a primit un nou mandat de cinci ani.

Val de critici

Deși este văzut de  marea majoritate a clasei politice ca unicul specialist care poate ține situația macroeconomică în echilibru, Mugur Isărescu s-a confruntat, pe parcursul lui 2019, cu un număr din ce în ce mai mare de critici.

Banca Națională este acuzată că, sub conducerea lui Mugur Isărescu, de mai multe ori a eșuat să își atingă ținta de inflație propusă, decât anii în care rata anuală a inflației s-a păstrat în intervalul țintit.

Greu de înlocuit

De asemenea, Mugur Isărescu a fost acuzat că nu a intervenit și nu a luat măsuri atunci când mai multe bănci comerciale au manipulat ROBOR, fapt ce a condus la creșterea ratelor de dobândă la credite și i-a adus pe mulți români în imposibilitatea de a-și mai achita obligațiile.

Totuși, guvernatorul BNR se află în situația a multe dintre persoanele care au rămas în activitate după îndeplinirea vârstei de pensionare tocmai datorită experienței acumulate și a faptului sunt considerate a fi greu de înlocuit.