Lovitură cumplită de la UE pentru România! Ne-au prins cu minciuna (DOCUMENT)

Ministerul Agriculturii din România a raportat o producţie foarte bună pentru porumb în 2018, ceea ce a ridicat suspiciuni la nivel european. Comisia Europeană a cerut în mod oficial revizuirea datelor. Ce se ascunde de fapt în spatele acestui scandal.

Un raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, făcut public pe 20 februarie 2019, estimează că anul trecut producția de porumb a României a fost de 14 milioane de tone, în creștere cu aproximativ 2 milioane de tone față de 2017. O lună mai târziu, Institutul Național de Statistică publică datele provizorii legate de producția din 2018, iar producția estimată la porumb era de 18 milioane de tone, în condițiile unor suprafețe egale cultivate, atât în 2017, cât și anul trecut. Diferența dintre cele două raportări este de 4 milioane de tone, 25% din totalul producției, o neconcordanță uriașă. Comisia Europeană a început să aibă semne de întrebare cu privire la corectitudinea datelor furnizate de Guvernul României și a cerut lămuriri, notează agrointel.ro.

Ministrul român al Agriculturii, Petre Daea a precizat că a răspuns scrisorii Comisiei Europene și că în răspuns se precizează că producțiile raportate de Guvernul României prin INSSE sunt corecte, reale și că nu are nimic de corectat. Ministrul spune că această creștere uriașă de producție și de productivitate de la an la an este meritul celor care fac performanță și că numai cine nu a vizitat fermele din România poate susține că cifrele sunt măsluite. Premierul Viorica Dăncilă a evitat, până acum, să comenteze acest scandal.

Dacă Guvernul într-adevăr a livrat o serie de date false, apar mai multe probleme. De exemplu, o producție umflată pune o presiune nejustificată pe prețuri. Traderii vor oferi mai puțin pentru tona de porumb și când fermierii vor face scandal, vor arăta către declarațiile lui Daea că avem 18 milioane de tone producție în 2018. De asemenea, supraestimarea producției conduce la o creștere artificială a PIB-ului României, și implicit a marjei în care Guvernul poate cheltui bani publici, doar că banii nu vor merge pentru mai multe autostrăzi, spitale sau școli. În 2018, creșterea producției în agricultură (determinată în mare parte de creșterea masivă a producției raportate la porumb) a contat pentru 0,4 puncte procentuale din creșterea de 4,1% a economiei României.