Locul din România unde se întâmplă minuni în fiecare zi!

În România există locuri în care miracolele prind viață sub ochii oamenilor. Un colț de lume unde începuturile par a nu avea sfârșit, iar lacrimile se transformă în speranță, suferința în bucurie și agitația în liniște regăsitoare.

Mănăstirea Dălhăuți, amplasată în inima Vrancei, în comuna Cârligele, este un loc în care minunile se succed într-un lanț neîntrerupt.

Localnicii și vizitatorii care poposesc acolo îl descriu ca pe un loc în care Dumnezeu îi ia de mână, un spațiu sacru unde vin să-și găsească speranța pentru zile mai bune, având convingerea că aceasta poate deveni realitate. Un loc în care credința și rugăciunea se întrepătrund.

Legenda stareţului Anufie

Povestea transmisă pe cale orală, care stă la baza Icoanei Maicii Domnului, Făcătoare de Minuni, spune că starețul Anufie, un cioban simplu care a ales să îmbrățișeze viața monahală, s-a hotărât să viziteze locurile sfinte străbătute de Mântuitorul la Ierusalim.

Acolo, pe aceste pământuri sacre, episcopul i-a oferit o icoană, menită să fie sprijinul credincioșilor și să le aducă promisiunea izbăvirii și alinării în momentele dificile.

În timpul călătoriei de întoarcere, aproape de Constantinopol, conform legendei, starețul Anufie a fost capturat de turci, iar icoana primită în dar a fost pângărită și lăsată într-un grajd de cai. Luat ca ostatic de turci, el a reușit să evadeze. Întors la locurile natale, de-a lungul Mării Negre, într-o seară la malul mării, a observat ceva apropiindu-se de țărm.

„El cunoscu Sfânta Icoană și repede se așeză într-o barcă, vâsli și ajunse la Icoană, pe care o luă și se întoarse la mal. Aici la mal observă că Icoana e scrijelită pe față în câteva locuri și desigur că iataganele turcești tăiaseră sfintele fețe a Maicii Domnului și a pruncului Iisus.

Dar observă și alt lucru de mirare: marginile tăieturilor se astupaseră ca o rană în carne lăsând numai la mijloc niște mici șuvițe ca să se mai cunoască unde a fost tăiată. Aceste semne se observă foarte bine și astăzi”, indică o monografie a Mănăstirii Dălhăuți.

Icoana Maicii Domnului, Făcătoare de Minuni, de la Dălhăuţi
Icoana Maicii Domnului, Făcătoare de Minuni, de la Dălhăuţi (SURSA FOTO: crestinortodox.ro)

Icoana restaurată este şi acum la Mănăstirea Dălhăuți, iar credincioşii din toată ţara vin şi se roagă la ea, atunci când le este cel mai greu.

Oamenii vorbesc despre adevărate minuni pe care le-au trăit după ce au atins sfânta icoană.

„Prima dată am fost la mănăstire în anul 2001. Am continuat să mergem în fiecare an, după ce am auzit de minunile icoanei. Eram căsătoriți de cinci ani, însă, nu reușeam să avem un copil.

În 2005 minunea s-a întâmplat. Am născut o fetiță pe care am numit-o Maria. Acum, continuăm să mergem împreună cu ea în fiecare an când este hramul mănăstirii Izvorul Tămăduirii”, a dezvăluit o bucureşteancă pentru Antena 3.

Icoana Maicii Domnului a salvat mănăstirea şi satul unde este amplasată de o grea secetă

Maica Emanuala, maica stareță, dezvăluie şi ea, în monografia Mănăstirea Dălhăuți, o mare minune care s-a întâmplat după ce toţi s-au rugat la sfânta icoană.

Era în vara anului 2012, una extrem de secetoasă în zonă, şi totul secase în zonă.

„Vara anului 2012 a fost secetoasă. De pe la jumătatea lunii iulie nu a mai plouat deloc până în octombrie. La început mai udam grădina de legume, florile prin curte. Apoi izvorul ce asigura apa pentru nevoile obștii a tot scăzut ca debit și nu am mai putut să udăm.

Am început să întrebăm pe bătrânii din sat care mai erau în viață dacă mai au știință unde ar fi izvorul săpat de călugări, cu gândul că dacă l-am curăța și repara am avea mai multă apă, dar nu mai știa nimeni locul. Ne-am hotărât să facem o încercare în alt loc.

Împreună cu un domn inginer am cercetat locurile din jurul mănăstirii, nădăjduiam să observăm ceva pentru a începe lucrul.

În seara aceea ne-am rugat, am citit acatistul Maicii Domnului Izvorul Tămăduirii rugând pe Măicuța Domnului să ne dea apă bună cu îndestulare. Am văzut, a doua zi, pe pământ un ciob de cărămidă, mi-a căzut privirea asupra lui. Apoi m-am uitat la domnul inginer și i-am spus: Săpăm aici. (…)

De atunci nu mai avem lipsă de apă și sunt persoane din Focșani, din alte orașe, oameni care lucrează la pădure, care vin aici și iau apă în bidoane în cantități mari”, a dezvăluit maica stareţă.