Noi critici dinspre PSD, legate de creșterea în ritm susținut a datoriei publice, pe fondul împrumuturilor foarte mari pe care le face guvernarea liberală, încă de la finele anului trecut și până în prezent.

De data aceasta, ”împrumutul gigantic, de 3,3 miliarde de euro”, pentru care România va plăti o dubândă colosală, a scos-o la rampă pe Lia Olguța Vasilescu.

”Împrumut gigantic”

”Un nou împrumut gigantic, de 3,3 miliarde de euro, a fost făcut de Guvernul PNL. Numai dobânda la acest împrumut este de 1 miliard de euro.

De când a ajuns să conducă țara, guvernul lui Iohannis se împrumută, în medie, cu 77 de milioane de euro ÎN FIECARE ZI, bani care ar fi putut finanța construcția a 10 km de autostradă ZILNIC sau ar fi putut asigura plata ZILNICĂ a 250.000 de pensii medii.

Dobânzile la care România se împrumută în guvernarea Iohannis-Orban sunt imense, de trei ori mai mari decât Polonia (1.34%), dublu față de Ungaria (1.88%) ori Grecia (1.84%) și de 20 de ori mai mult decât Bulgaria.

Mai grav este însă ca nimeni nu înțelege unde se duc acești bani! În investiții nu, în cheltuieli pe sănătate nu (acolo totul e în cârca autorităților locale), veniturile românilor nu au crescut, la fel ca și alocațiile pentru copii, mediul de afaceri nu e susținut…

Și atunci de ce se împrumută de 5 ori mai mult ca PSD?”, a scris reprezentanta PSD miercuri pe Facebook.

Emisiunea de eurobonduri a lui Florin Cîțu

În context, trebuie precizat că Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a ieşit pe 19 mai 2020 pe pieţele exter­ne şi a împru­mutat 3,3 miliarde de euro, într-o emi­siune de eurobonduri structurată pe două tranşe, 5 şi 10 ani.

Iniţial, statul a avut un împrumut in­dicativ de 3 miliarde de euro, dar ul­te­rior, spre închiderea procedurii de fi­nanţare, a suplimentat suma cu 300 de mi­­lioane de euro.

Astfel, împrumutul accesat de ministrul Cîţu, cel mai probabil pentru a acoperi golul uriaş în deficitul bugetar, are următoarea structură: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, o tranşă la care investitorii au introdus ordine de 4,4 miliarde de euro, iar celălalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani la care investitorii au introdus 8 miliarde de euro.