Senatorii au adoptat, miercuri, cu amendamente, proiectul legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care stabileşte limite privind rectificările bugetare efectuate în cursul anului, regulile fiscale privind cheltuielile totale, cheltuielile de personal şi deficitul bugetar.

Proiectul de lege, care are ca obiect de reglementare procedurile de elaborare a bugetelor multianuale, prevede înfiinţarea unui Consiliu fiscal, ca autoritate independentă, compusă din cinci membri pentru a asigura o analiză independentă şi de specialitate a prognozelor macroeconomice şi bugetare.

Proiectul de lege propus de Guvern stipulează că mandatul membrilor Consiliului este de cinci ani, iar nominalizarea acestora se face de către Academia Română, Banca Naţională a României, Academia de Studii Economice, Institutul Bancar Român şi Asociaţia Română a Băncilor.

Un amendament propus de Comisia pentru buget adoptat de senatori stipulează că raportul privind execuţia bugetară finală are ca scop, printre altele, evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe termen mediu al Guvernului şi prezentarea măsurilor de încadrare a ţintelor stabilite.

Modificările propuse de senatori

La propunerea comisiei de specialitate, senatorii au eliminat din proiectul de lege textul potrivit căruia Consiliul Fiscal putea solicita informaţii, documente sau date relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, chiar dacă acestea sunt clasificate, dar Consliului fical i se vor aplica regulile prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la tratamentul informaţiilor clasificate.

De asemenea, a fost eliminată şi prevederea potrivit căreia analizele, prognozele, opiniile şi recomandărilor Consiliului Fiscal nu vor conţine informaţii, documente sau date clasificate şi nici nu vor face referiri la acestea.

Un alt amendament aceptat de Senat este acela care stabileşte că membrii Consiliului fiscal pot fi realeşi o singură dată. Potrivit unui alt amendament, persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliu trebuie să nu aibă cazier judiciar sau cazier fiscal şi o vechime în specialitate de zece ani, în loc de cinci ani, cum era menţionat iniţial în proiect.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina a declarat, în cursul dezbaterilor, că acest proiect de lege propune reguli numerice în ceea ce priveşte bugetul general consolidat, cu posibilitatea reducerii deficitului pentru perioada următoare, pentru a se ajunge până în anul 2012 la un deficit sub 3 la sută din PIB.

Potrivit acestuia, iniţiativa stabileşte reguli privind disciplina bugetară şi vizează întărirea transparenţei fiscal-bugetare prin rapoartele trimestriale care se vor face în legătură cu execuţia bugetară.

El a susţinut „înfiinţarea unui Consiliu fiscal idependent care să îşi spună opiniile independente legate de prognozele macro-economice, de evaluarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului general consolidat”.

În cadrul dezbaterilor, senatorul Şerban Mihăilescu a propus ca din Consiliul fiscal să facă parte preşedinţii Comisiilor parlamentare pentru buget, amendament care a fost respins, însă, de plen.

„Parlamentul, în general, este exclus de la orice fel de activitate importantă. (..) Mi se pare o contribuţie importantă ca, în tot acest proces legislativ, aceste persoane, care sunt calificate, pot face parte din consiliu”, a ţinut să precizeze senatorul.

Propunerea a fost respinsă şi de secretarul de stat Gheorghe Gherghina. „Rugămintea noastră este să lăsăm Consiliul fiscal aşa cum l-a propus Guvernul. Încercăm să îl lăsăm absolut independent, fără niciun fel de influenţe nici din partea Parlamentului, nici din partea Guvernului, pentru a putea prezenta opinii independente asupra acestor cifre. Sigur că va veni în faţa dumneavoastră şi punctul de vedere al Consiliului fiscal şi punctul de vedere al Guvernului şi veţi putea face aprecieri acelor estimări făcute de dânşii”, a spus el.

Preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă, a declarat că senatorii se află în faţa unui proiect de lege care va avea o influenţă covârşitoare asupra rolului Parlamentului în procedura de legiferare, în procedura de aprobare a programelor de guvernare şi în activitatea de adoptare a celei mai importante legi anuale şi anume Legea bugetului de stat şi Legea asigurărilor sociale de stat.

El a amintit că acest proiect de lege instituie obligativitatea ca Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor, să elaboreze o strategie fiscal-bugetară pe următorii trei ani, probabil reactualizată în fiecare an.

„Indicatorii macroeconomici stabiliţi prin acestă strategire nu mai pot fi modificaţi prin legea bugetului, astfel încât această strategie va deveni, de fapt, bugetul anual sau multianual a României. Aceasta este o situaţiue absolut de neacceptat. Dacă se adoptă proiectul de lege, transformăm momentul adoptării bugetului de stat într-un moment absolut formal”, a opinat Greblă, care a invocat faptul că „rolul Parlamentului României scade nepermis de mult”.

Pe de altă parte, Greblă a menţionat că ridică seriose semne de întrebare Consiliul fiscal alcătuit din cinci membri, care sunt în conflict major de interese cu strategia pe care o propun, cu influenţa pe care o au, prin studiile pe care le fac asupra strategiei şi apoi asupra bugetului.

„Ei sunt membri ai unor asociaţii bancare. Nu asociaţiile bancare îi elaborează României strategia fiscal-bugetară. Aceşti oameni sunt interesaţi, reprezintă interesele asociaţiei băncilor din care fac parte”, a apreciat senatorul.

Proiectul de lege, adoptat cu 54 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” şi două „abţineri”, a fost dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.