Astfel, articolul 66 al legii se modifică şi va avea următorul cuprins: „Judecătorii Curţii nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al PICCJ”.

De asemenea, „încuviinţarea prevăzută la alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză”.

„Pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către PICCJ iar competenţa de judecată aparţine ICCJ. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul Justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele CCR şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea Curţii pentru urmărirea penală şi arestarea prevăzute la alineatul 1”, mai prevede propunerea legislativă.

Potrivit proiectului, „judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept”.

În prezent, art. 66, alineatul 1 prevede: „Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Deputatul mai propune ca articolul 68, alineatul 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale să se abroge.

Acestea prevede: „În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin.(2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.

De asemenea, la articolul 69, după alineatul 3 se introduce alineatul: „După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul CCR poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”.

Deputatul Adnagi Slavoliub precizează, în expunerea de motive, că se „impune” instituirea unor măsuri concrete şi distincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilităţi de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale.

„Chiar dacă imunitatea judecătorilor este mai extinsă decât a oricărui alt demnitar al statului, apreciem că aceasta se impune din perspectiva necesităţii asigurării unei protecţii legitime unor demnitari care, în exercitarea unui mandat limitat în timp la cel mult nouă ani, nu au nici statutul politic al parlamentarilor sau al preşedintelui României, nici o funcţie de carieră profesională ca în cazul magistraţilor”, susţine iniţiatorul.

Adnagi Slavoliub arată că „imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii CCR îşi pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni”.

„Au fost preluate condiţiile prevăzute în caz de infracţiunea flagrantă pentru deputaţi şi senatori, tocmai pentru a elimina speculaţia că judecătorii CCR ar fi apăraţi de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracţiuni indiferent de condiţii”, explică deputatul.

Acesta mai precizează, în expunerea de motive, că infracţiunea flagrantă, precum şi măsurile prevăzute înlătură speculaţia că s-ar putea utiliza acte procesual penale pentru a genera o presiune asupra unui judecător constituţional.

Adnagi Slavoliub afirmă că măsuri similare există în aproape toate statele membre ale UE, diferenţele fiind „minore”.

„În esenţă, singura diferenţă semnificativă este aceea că, în unele state, mai înainte de a se începe orice act de urmărire penală împotriva unui judecător constituţional trebuie solicitată şi încuviinţată revocarea judecătorului respectiv din funcţie”, a completat deputatul.

Adnagi Slavoliub a mai menţionat că, în cadrul propunerii legislative, a fost introdusă şi o prevedere care „aplică judecătorilor CCR un regim similar celui prevăzut pentru judecătorii ICCJ la terminarea mandatului prin expirarea termenului pentru care s-a făcut numirea”.

„La acest aspect s-a ţinut cont de faptul că, potrivit legii, preşedintele CCR este echivalat în grad cu preşedintele ICCJ, iar ceilalţi judecători constituţionali cu vicepreşedinţii ICCJ”, conchide deputatul Adnagi Slavoliub.

SURSA: News.ro

Te-ar putea interesa și: