Constructiile din epoca ceausista au lansat moda „nu conteaza cum, cat mai mult sa fie”. Asa au aparut peretii subtiri ca foaia de hartie, intre care locatarii simt pe propria piele cat de zgarciti sunt distribuitorii de agent termic sau cat de slaba este presiunea la gaze, in perioadele friguroase. Cum o mare parte din costurile intretinerii in lunile de iarna o reprezinta plata incalzirii locuintei, tot mai multi romani incep sa se gandeasca ce bine ar fi daca peretii nu le-ar mai fi atat de reci si atat de subtiri. Dar, de la gand la fapta este cale lunga de cel putin doua-trei milioane de lei.
MLPAT pregateste
un proiect de lege
Majoritatea locuintelor construite in mediul urban au izolatia termica realizata dupa norme ce mergeau pe ideea reducerii consumului de materiale de constructii si nu a energiei termice, foarte ieftina la data proiectarii lor. Cum preturile la energie au tot crescut in ultimul timp, administratorii de blocuri au inceput sa ia in calcul si posibilitatea instalarii de contoare pentru agentul termic. Pasul urmator ar fi imbracarea cladirilor cu „paltonase” din sistem termoizolant, o data cu refacerea fatadelor. Constructorii spun ca trebuie luate in calcul si aceste lucrari de perspectiva: „Este rentabil si necesar ca fondul de locuinte cu izolatie subdimensionata (peste 600.000- 700.000 de apartamente) sa fie reabilitat termic”, afirma Dimitrie Liviu Daschevici, director general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii.
Ministerul Lucrarilor Publice si Administrarii Teritoriului a tras cu ochiul si a vazut ce au facut altii. In fosta Germanie de Est, de exemplu, in cinci ani, s-au facut lucrari de milioane de metri patrati de sistem termoizolant, intr-un program guvernamental caruia i s-au alocat ajutoare banesti substantiale. Si proiectul de lege al MLPAT este, pe hartie, la fel de generos, dar se sprijina pe aceleasi bugete locale sarace si pe credite preferentiale prin BRD, CEC si FNI. Programul va fi discutat in Parlament si aprobat apoi de Guvern, ceea ce inseamna cel putin o jumatate de an pana la stabilirea cadrului legislativ, urmand ca apoi sa fie constituite serviciile energetice care vor administra, pe judete, fondurile alocate.
In proiectul de lege este prevazut ca: „Statul sprijina lucrarile de reabilitare termica si de modernizare a instalatiilor interioare prin asistenta tehnica, suportarea unor costuri pentru anumite categorii de proprietari si reducerea de impozit pentru agentii economici ce actioneaza efectiv in acest domeniu”. Cum aceasta sarcina ii va reveni serviciului energetic infiintat la nivelul fiecarei primarii, este putin probabil ca functionarii care vor lucra acolo vor sti sa intermedieze obtinerea de credite cu dobanzi diferentiate in functie de veniturile locatarilor, asa cum este prevazut.
In Romania, in afara de cazurile izolate cand omul isi captuseste singur peretii cu ce poate, prin interior (cu zapada artificiala, folii de plastic sau carton), exista si societati specializate in acest domeniu.
Reprezentantii firmelor care comercializeaza si care aplica sisteme termoizolante sunt de parere ca, la aceasta data, piata este la inceput, nerelevanta ca numar de comenzi. „Romanul nu reactioneaza decat atunci cand i se demonstreaza pe hartie ca este rentabil si eficient. Cineva, un organism la nivel guvernamental, trebuie sa faca un calcul si sa le arate, cu argumente, ca este spre binele lor. Prin sistemul nostru, consumul termoenergetic necesar incalzirii unei case scade cu 30 – 40%”, afirma inginer Florin Popescu, de la departamentul tehnic Baumit Romania Com SRL. Aceasta firma a „prins” cateva comenzi substantiale, dar foarte putin fata de cat s-ar putea face. Cea mai mare lucrare, de 3000 mp de termoizolatie, a avut ca beneficiar Rafinaria de Petrol din Marghita, judetul Bihor, unde a fost aranjat un bloc de locuinte sociale destinate angajatilor rafinariei. Imbunatatirea adusa cladirii l-a costat pe beneficiar 48.000 USD. Tot cu polistiren expandat a fost realizata si protectia termica a Caminului studentesc al Uniunii Baptiste din Bucuresti, cu 1.400 mp.
Firmele private
au putini clienti
In rest, lucrarile nu au depasit fiecare cate 500-600 mp. Toate cele 30 de vile de la Straulesti au fost ridicate de la inceput cu sisteme Baumit, din Austria, ce au la baza polistiren peste care sunt aplicate plasa de fibra de sticla si o tencuiala cu rasini sintetice. Prima solicitare din partea unei asociatii de locatari a venit de la Cluj unde, daca vor cadea la invoiala asupra pretului, peretii vor fi „ingrosati” in maximum o luna.
O alta metoda folosita de tehnicieni este cea a firmei Hidro Salt-B-92. Gips-cartonul importat din Ungaria este acoperit cu tapet ecologic si apoi cu o zugraveala lavabila.
Acest sistem se poate instala si pe interior. Descurajat de numarul mic de comenzi, directorul Diogene Baiculescu spune ca oamenii vin doar atunci cand le pica apa in cap, solicitand numai realizarea hidroizolatiei blocurilor. Cat priveste proiectul de lege, crede ca efectele sale nu se vor vedea nici peste 20 de ani.
Pentru aceste lucrari este nevoie de multi bani, intre 2,5 si 5 milioane de lei pentru fiecare apartament cu doua camere; toti specialistii spun insa ca, in maximum cinci-sase ani, investitia este amortizata numai din economiile la consumul de energie.     

Preturile la termoizolatiile cele mai folosite
Sisteme termoizolante ce au la baza: Preturi (USD/mp)
polistiren expandat (import)            16-17
gips-carton (import)                 8-9
vata minerala (import)                25-30
pluta (import)                    35-40

Principalele efecte ale termoizolarii locuintelor
l eliminarea pierderilor de caldura (pe timp de iarna)
l marirea duratei de viata a unei constructii
l eliminarea condensului
l refacerea simultana a fatadei (pentru izolatii exterioare)
l pastrarea unui mediu sanatos in locuinta