Fluctuatiile mari ale cursului leului din ultima perioada au fost decuplate de evolutia altor monede din regiune. "Are explicatii aceasta decuplare si intr-o dominanta pe care noi o avem la BNR: relatia noastra cu Trezoreria Statului. Ministerul Finantelor are un stoc importand de valuta, din incasari in valuta, fonduri structurale, etc, de miliarde de euro. Ei nu pot vinde direct valuta pe piata valutara, ci, conform legii, toate fondurile MFP sunt tinute la BNR. Cand BNR vinde valuta ministerului face emisiune monetara de lei, creste lichiditatea", arata Isarescu. Pentru a absorbi aceasta lichiditate, daca nu exista titluri de cumparat, BNR are doua variante. Prima este sa lase lichiditatea in piata, un demers atipic pentru o banca centrala dar la care BNR a apelat recent "pentru a sublinia, a ingrosa faptul ca dobanzile se duc in jos". A doua varianta mentionata de Isarescu este vanzarea valutei cumparate de la MFP. "Cand vindem ce ni s-a vandut de la Finante, trebuie bine ales momentul pentru a nu perturba piata monetara si valutara, pentru ca daca vinzi sute de milioane de euro aceste sume trebuie inghitite bine de piata", a spus Isarescu, reamintind teama BNR fata de o apreciere mare a leului. "De la un punct incolo, exista situatii cand nu putem sa vindem pentru ca s-ar aprecia cursul spre zone nesustenabile, lucru pe care nu ni-l dorim", a aratat seful BNR.

In opinia sa, si dobanzile pe piata interbancara, care au sarit de 3,5% overnight, in ciuda eliberarii de lichiditati de catre BNR prin reducerea rezervelor minime obligatorii constituite de banci din depozitele atrase de la clienti, se vor diminua in perioada urmatoare. "MFP si-a creat stoc de lei din vanzarile de valuta catre noi, prin care va face plati in avans catre agricultura sau proiecte europene. Se vor elibera in poata sume mari de lichiditate si dobanzile se vor calma", spune Isarescu, precizand ca e vorba de sume foarte foarte mari. "In perioada 20-31 ianuarie, s-au redus rezervele minime obligatorii, dar fiecare banca a eliberat diferenta de la 15% la 12% in functie de politica ei. Vine insa si Ministerul Finantelor si zice ca vrea sa faca plati in avans. Vine sa zicem cu un miliard de euro si noi il ajutam pentru ca e un scop care ajuta economia. Vine apoi perioada cand sunt mari incasari la impozite si acolo exista o anumita aproximare. Intra, ies bani, apare criza turceasca, e nevoie de management al lichiditatii", a explicat Isarescu. Intrebat daca BNR mai are loc pentru reduceri viitoare ale dobanzii de politica monetara, dupa decizia de azi, cand rata a coborat de la 3,75% la 3,5%, seful bancii centrale a declarat ca in prezent "suntem bine pozitionati ca sa nu trebuiasca apoi sa plimbam in sus si in jos dobanda".

Te-ar putea interesa și: