Iranul a amenințat să blocheze inspecțiile nucleare de luna viitoare, sporindu-și producția de combustibil care ar putea îmbogăți uraniul necesar în producția bombelor. Țara a sechestrat totodată un cargou aparținând unei țări aliate Americii și a reținut încă un cetățean american, pe care îl acuză de spionaj, scrie The New York Times.

Sunt doar câțiva pași pe care Iranul i-a făcut în ultimele săptămâni în cadrul unei strategii care, în opinia multora, este considerată ca fiind menită să exercite presiuni asupra președintelui Biden, care a spus că dorește să anuleze multe din acțiunile întreprinse de predecesorul său, Donald J. Trump.

Printre asemenea schimbări se numără revenirea în acordul nuclear iranian din 2015, la care Trump a renunțat și care a afectat programul nuclear al Iranului. Adversarii Iranului au considerat de multă vreme acest program ca pe o cale prin care țara caută să producă armament nuclear, dar Teheranul susține că motivele sale sunt pașnice.

Iranul acționează!

În decembrie, parlamentul iranian a adoptat o lege care prevede ca guvernul să renunțe la obligațiile asumate în acordul nuclear într-o serie de etape bine stabilite. „Iranul nu mai așteaptă și nu mai manifestă răbdare în fața agresiunii, astfel încât acționează. Momentul a sosit, iar inamicul poate vedea foarte clar acest lucru”, a scris analistul iranian Mehdi Mohammadi într-un mesaj postat pe Twitter la începutul acestei luni.

 În săptămâna care a trecut de la inaugurare, Biden nu s-a arătat prea grăbit să reînnoade relațiile cu Iranul, fiind ocupat cu o serie de alte crize rămase de pe vremea lui Trump, mai ales în privința pandemiei de Covid-19 scăpate de sub control și în privința propriilor probleme economice cu care se confruntă America. Mai mult, riposta republicanilor, susținătorii Israelului și grupările ferme de opoziție care scot la lumină încălcarea drepturilor omului din Iran fac ca, în privința unei reveniri în acordul nuclear, o eventuală semnătură prezidențială să devină politic șovăitoare.

Chiar și așa, iritarea liderilor iranieni față de lipsa vreunei acțiuni a crescut în ultimele zile, având în vedere că Biden a semnat ordine executive în privința altor probleme. Pornind de la președintele Hassan Rouhani și de la subalternii acestuia, un întreg cor a cerut – prin interviuri, prin mediile de socializare și prin comentarii publice – ca Biden să se grăbească să refacă acordul fără să-i mai impună Iranului vreo condiție prealabilă. În ce-l privește, Iranul a promis să-și reonoreze angajamentele vizând stoparea îmbogățirii uraniului și accesul inspectorilor.

Biden așteaptă ca Iranul să respecte angajamentele din acord

Biden și consilierii săi, inclusiv recent confirmatul secretar de stat, Antony J. Blinken, au spus că vor să vadă mai întâi că Iranul revine la respectarea angajamentelor din acordul nuclear – oficial cunoscut drept Planul Comun Complet de Acțiune (JCPA) – înainte de a anula vreuna din sancțiunile impuse de Trump. “Președintele Biden a spus foarte clar că, dacă Iranul revine la o respectare completă a obligațiilor, Statele Unite vor face același lucru”, a declarat Blinken la o conferință de presă organizată miercuri. “Dar suntem încă departe deasta“, a adăugat el.

Oficialii iranieni au respins public această abordare, insistând ca americanii să anuleze sancțiunile – acestea fiind de altfel demersul care a încălcat acordul – și abia după aceea Iranul va reveni la obligațiile sale. Această poziție a fost de altfel reiterată miercuri, într-un articol de opinie al lui Majid Takht-Ravanchi, ambasadorul Iranului la Națiunile Unite, apărut în The New York Times. “Fereastra se închide”, scria ambasadorul. “Dacă noua administrație nu își respectă obligațiile și nu elimină sancțiunile cât de curând, asta va exclude posibilitatea vreunui angajament prevăzut în acordul nuclear”.

Presiuni asupra lui Biden

Ministrul iranian de externe, Mohammed Javad Zarif, a căutat să sporească presiunile asupra lui Biden în această săptămână, cu ocazia unei vizite în Rusia, țară care, alături de China, Marea Britanie, Franța și Germania, încă mai respectă acordul și încearcă să îl păstreze. “Odată cu schimbarea administrației din SUA, nu am auzit decât vorbe, dar n-am văzut vreo acțiune”, a spus Zarif. Iranul nu a făcut nimic ca să provoace vreo confruntare militară cu Statele Unite de la alegerea lui Biden, țara a făcut totuși niște gesturi menite să atragă atenția. Pe data de 4 ianuarie, Gărzile Islamice Revoluționare au sechestrat un vas sud-coreean din cauza unor dispute potrivit cărora Coreea de Sud ar fi trebuit să-I aducă Iranului un venit din petrol în valoare de $7 miliarde, venit care a fost însă înghețat prin sancțiunile americane.

Un bombardier a zburat în Orientul Mijlociu

Cu doar câteva zile înainte de instalarea lui Biden, presa iraniană a relatat despre condamnarea unui om de afaceri iraniano-american, Emad Sharghi, în urma unor acuzații de spionaj, care însă nu au fost precizate. Sarghi se alătura astfel cel puțin altor trei cetățeni americani de origine iraniană reținuți în Iran, potrivit unei liste întocmite de Centrul pentru Drepturile Omului în Iran, un grup de susținători din New York.

Demonstrând propriile suspiciuni ale lui Biden în privința Iranului, miercuri, armata americană a anunțat că un bombardier de tip B-52 a zburat în Orientul Mijlociu pentru a treia oară în acest an și pentru prima oară de când el a devenit comandant suprem. Operațiunile cu avioane B-52, menite să rețină Iranul de la orice provocări de ordin militar, au început sub președinția lui Trump. S-ar putea totodată ca Biden să nu dorească să reia relațiile cu Iranul până când politica sa internă nu devine mai clară. Președintele Rouhani, cel care a negociat acordul nuclear, mai are șase luni până la expirarea mandatului. El a fost dur criticat de către politicienii conservatori, iar aceștia și-ar putea consolida puterea după alegerile din iunie.

Iranul intră în concurență cu alte priorități ale lui Biden

În același timp, revenirea americanilor în acordul nuclear ar putea avea un impact asupra alegerilor, impulsionând forțele mai moderate și afectând astfel traiectoria viitoarei administrații din Iran. “Asta ar putea schimba atmosfera în Iran și ar fi un gest extrem de influent și de important pentru politica internă de aici“, a declarant Nasser Hadian, profesor de relații internaționale la Universitatea din Teheran, totodată un apropiat al Ministerului iranian de Externe.

Alții spun că demonstrațiile de nerăbdare ale Iranului reflectă faptul că liderii iranieni au înțeles că Biden se confruntă cu niște probleme imense sub toate aspectele. “Cred că iranienii recunosc faptul că vor intra în concurență cu alte priorități ale lui Biden – Covid-19, economia SUA, clima“, a declarat Henry Rome, analist al problemelor din Iran pentru Grupul Eurasia, o firmă de consultanță pe tema riscurilor politice.

“Dacă intri în sectorul relațiilor externe, Iranul se află în topul primelor cinci probleme ca importanță, dar nu e problema nr. 1. Mai întâi este Europa, apoi China, Rusia și abia după aceea urmează Iranul”, spune Rome. “Iranul recunoaște că nu este o primă prioritate și încearcă să avanseze pe listă”.