Zonele defavorizate din România ar putea primi un nou impuls în vederea dezvoltării, prin intermediul Programului Operaţional Regional. Cea de-a treia axă prioritară a acestui program are în vedere sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, în perioada 2007 – 2013.

Cele 28 de zone defavorizate vor primi din ce în ce mai puţine ajutoare de la stat, urmând ca, până la sfârşitul anului 2010, aceste zone să dispară. Deşi Programul Operaţional Regional (POR) nu se adresează exclusiv acestor zone, companiile care investesc acolo ar putea avea şanse ridicate de a obţine fonduri structurale. De altfel, strategia dezvoltării regionale încearcă să rezolve câteva probleme-cheie: dezvoltarea inegală între regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte regiuni, între estul şi vestul ţării, existenţa zonelor subdezvoltate, declinul oraşelor mici şi mijlocii şi gradul scăzut de atractivitate al majorităţii regiunilor ţării.
Unul dintre domeniile importante ale axei a treia din programul regional urmăreşte asigurarea de facilităţi pentru dezvoltarea infrastructurii: accesul la utilităţile publice şi spaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice, de producţie sau servicii. Fondurile puse la dispoziţie în cadrul POR vor putea fi accesate de autorităţile locale sau de întreprinzătorii particulari din localităţile cu potenţial de dezvoltare, inclusiv de zonele afectate de restructurări industriale. Structurile de afaceri vor fi sprijinite doar în zonele în care se va considera că există o cerere clară pentru astfel de locaţii. Companiile sau autorităţile locale pot solicita aceste fonduri pentru diverse activităţi, printre care crearea sau extinderea diferitelor tipuri de structuri regionale şi locale de sprijinire a afacerilor, construirea, reabilitarea şi extinderea de clădiri pentru activităţi de producţie şi servicii, mai puţin cele destinate incubatoarelor de afaceri.

Sprijin pentru firmele din oraşele mici

De asemenea, cu ajutorul fondurilor POR se pot crea şi extinde infrastructurile de utilităţi publice (staţii de tratare a apei, unităţile de furnizare a energiei şi a gazului, sistemul de canalizare, reţele broadband, cablare). Cererile pot fi făcute şi pentru demolarea sau dezafectarea unor clădiri sau pentru activităţi de promovare. Durata maximă de implementare a unui proiect trebuie să fie de 36 de luni, finanţarea fiind sub forma unor ajutoare nerambursabile. Fondurile pentru aceste structuri de afaceri sunt în valoare de peste 308,2 milioane de euro şi vor putea fi accesate începând cu jumătatea acestui an.
Una din priorităţile POR este crearea de noi firme, în special microîntreprinderi, acestea beneficiind de peste 280,7 milioane de euro. Prin finanţarea acestora, se doreşte redresarea economica a zonelor aflate în declin, în special a oraşelor mici şi mijlocii, având în vedere că aceste firme au posibilitatea de a crea locuri de muncă şi se pot adapta rapid la cerinţele unei pieţe dinamice. Aceste firme pot beneficia de fondurile POR în vederea achiziţionării unor echipamente şi tehnologii moderne pentru producţie, servicii sau construcţii, a achiziţionării de sisteme IT, atât hardware cât şi software, relocării firmelor în structuri de afaceri, pentru extinderea şi pentru reabilitarea sau amenajarea spaţiilor de producţie. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să aibă o perioadă de implementare de maximum 18 luni. 

Criterii de eligibilitate a proiectelor

SOLICITANTUL trebuie să dovedească calitatea de proprietar sau concesionar al terenului sau infrastructurii pe o perioadă de zece ani. El trebuie să facă dovada capacităţii de finanţare şi să nu fi beneficiat în ultimii cinci ani de fonduri publice pentru acelaşi tip de activitate cu cel solicitat prin acest proiect.

PROIECTELE trebuie să aibă studii de fezabilitate şi/sau plan de afaceri, inclusiv avizele necesare. Proiectele trebuie să se încadreze între minimul şi maximul financiar al alocărilor financiare pe tipuri de proiecte şi trebuie să se încadreze în durata maximă a operaţiunii.

Solicitantul trebuie să demonstreze CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ(proprie sau prin delegare) de implementare a proiectului.

GRAFICUL plăţilor efectuate de către beneficiar către contractor nu trebuie să depăşească data de 30 iunie 2015.

Situaţia zonelor defavorizate

Potrivit Consiliului Concurenţei, companiile care continuă să investească în aceste regiuni începând cu anul 2007 vor putea accesa ajutoare de stat în valoare de aproximativ 800 DE MILIOANE DE LEI. În perioada 2003 – 2006, companiile au beneficiat de ajutoare de stat sub forma scutirii de la plata impozitului pe profit, în valoare de 208,8 milioane de lei şi de fonduri nerambursabile de 4,4 milioane de lei.

În prezent, mai există doar 28 DE ZONE DEFAVORIZATE. Acestea vor dispărea treptat, ultimele dintre ele urmând a pierde acest statut în anul 2010. Începând cu 31 decembrie 2008, trei dintre aceste zone nu vor mai exista, şi anume Brad, Valea Jiului şi Bălan. Alte 22 astfel de regiuni, printre care Baia Mare, Comăneşti, Rodna, Anina şi Motru Rovinari, vor fi desfiinţate la sfârşitul lui 2009. Până la 31 decembrie 2010 vor mai avea statut de zonă defavorizată localităţile Cugir, Zimnicea şi Copşa Mică.

23-1307-34_ancaboagiu_c.jpg126 milioane de euro pentru cooperare

FONDURI PENTRU PROGRAME COMUNE România, Ucraina şi Republica Moldova vor primi aproximativ 126 de milioane de euro în cadrul unui program de cooperare teritorială, finanţat de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI).

Programul se va derula în perioada 2007 – 2013. Banii vor fi alocaţi pentru îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii în zonele urbane şi rurale, pentru cooperare în domeniul transportului şi reţelelor de energie, pentru rezolvarea unor probleme de mediu, mai ales pentru monitorizarea mediului, managementul bazinelor râurilor şi reducerea riscului de inundaţii şi pentru managementul resurselor de apă şi al deşeurilor.

În cadrul programului vor fi finanţate proiecte ce urmăresc acordarea de SPRIJIN PENTRU SOCIETATEA CIVILA şi comunităţile locale, schimburile culturale, sociale şi în domeniul educaţiei, prevenirea traficului de fiinţe umane şi lupta împotriva crimei organizate.

În urma unei întâlniri între ministrul integrării europene, Anca Daniela Boagiu, şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, Vitalie Vabrie, cele două părţi au elaborat modalităţi concrete de colaborare în viitorul apropiat, prin acordarea de asistenţă pentru TRANSFERUL DE EXPERTIZA acumulată de România în perioada de preaderare către autorităţile moldovene. Potrivit ministrului Anca Daniela Boagiu, în scurt timp va fi semnat un acord de colaborare cu Ministerul Administraţiei Publice Locale din Republica Moldova, pentru facilitarea transferului de experienţă în gestionarea fondurilor europene. România va acorda Republicii Moldova asistenţă în programele de dezvoltare şi va fi creat un portofoliu de proiecte comune.
Anca Boagiu, ministrul integrării europene

Fonduri pentru dezvoltare teritorială

ESPON Comisia Europeană a admis Programul Operaţional European Spatial Planning Observation Network (ESPON), în valoare de 45 de milioane de euro, ce finanţează activităţi de cooperare în domeniul cercetării privind dezvoltarea şi coeziunea teritorială. Suma este alocată pentru perioada 2007 – 2013 şi va fi repartizată tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

În următoarele patru luni, Comisia Europeană urmează să adopte PROGRAMUL OPERAŢIONAL aferent. Programul are drept strategie creşterea şi îmbunătăţirea volumului de informaţii, date şi indicatori privind impactul politicilor sectoriale asupra dezvoltării teritoriului, care ar fi puse la dispoziţia autorităţilor din zonele respective.

ESPON este gestionat de Ministerul de Interne şi Amenajarea Teritoriului din Luxemburg, printre priorităţile sale aflându-se cercetarea aplicată în domeniul DEZVOLTĂRII TERITORIALE, competitivităţii şi coeziunii, realizarea unor analize la cererea beneficiarilor, creşterea gradului conştientizare şi de implicare a factorilor de decizie. Drept membră a Uniunii Europene, România participă, în calitate de partener, la alte şapte Programe Operaţionale pentru cooperarea trasfrontalieră, transnaţională şi interregională.