Gradul maxim de îndatorare este sperietoarea care ar trebui să îi ţină departe de ghişeul bancar pe toţi cei care s-au împrumutat mai mult decât îi ţin veniturile. Bancherii au găsit însă noi căi de a ocoli normele BNR.

Cum accesezi un credit de 40.000 de euro pentru locuinţă, dacă veniturile pe familie sunt de numai 2.700 de lei? Sau cum iei un credit de nevoi personale de 10.000 de euro cu salarii de 1.800 de lei? Răspunsul pare a fi invariabil negativ pentru sume „atât de mari“. Băncile au găsit însă câteva soluţii, lansând noi produse care facilitează accesul la împrumuturi şi persoanelelor cu venituri mai mici. Creditul revolving de la Banca Transilvania, spre exemplu, permite obţinerea unui împrumut de 10.000 de euro, cu un venit lunar de numai 500 de euro. Găselniţa: perioada de graţie de trei ani în care clientul plăteşte doar comisionul băncii, reuşind să se încadreze şi în cele mai draconice norme BNR. Preţul plătit este însă pe măsură: un cost total foarte piperat al creditului pe întreaga perioadă de rambursare.

În privinţa creditelor ipotecare, soluţiile sunt uşor diferite. Pentru un împrumut standard de 40.000 de euro, cu dobândă variabilă pe durata de acordare a creditului, clientul trebuie să câştige minimum 900 de euro lunar. La unul accesat în franci elveţieni sau yeni japonezi, de o valoare similară, nu va trebui să dovedească, în schimb, decât venituri de 700 de euro. Condiţia: dobânda trebuie să fie fixă în primul an (sub media pieţei), pentru a intra în normele strânse ale băncii centrale. După expirarea perioadei de graţie, dobânda va fi peste media pieţei, dar clientul şi-a rezolvat problema de accesare a creditului pentru care altfel nu s-ar fi calificat. În plus, veniturile familiei pot creşte în timp.