iregistrate la 100.000 de locuitori, este mult mai mic decit i multe tari occidentale.Conform datelor Ministerului Administratiei si Internelor, i anul 2004, politistii romini au fost sesizati despre comiterea a peste 450.000 de infractiuni. Urmarirea penala nu a iceput, isa, decit i 262.000 de cazuri, ceea ce iseamna 1.209 infractiuni iregistrate la 100.000 de locuitori. Spre comparatie, i Slovacia acest indice se cifreaza la 1.988, i Letonia – 2.251, i Irlanda – 2.475, i Cehia – 2.522, i Polonia – 3.799 si i Bulgaria, la circa 4.000.Iar i multe tari occidentale situatia este si mai grava: Franta – 6.332 de delicte la 100.000 de locuitori, Austria – 7.841, Germania – 7.975, Marea Britanie – circa 9.000, Belgia – 9.565 sau Finlanda – 14.673, media pe cele 25 de state membre ale UE fiind de circa 5.500. De cealalta parte, indicii criminalitatii sunt mai mici sau asemanatori cu cei din Rominia i doar citeva tari: Grecia (1.200), Cipru (550), Malta ori Portugalia.Norica Nicolai, membra a Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala a Senatului, explica paradoxala situatie prin faptul ca i Rominia „exista o problema la raportare”. „Nici autoritatile nu se sesizeaza sau nu iregistreaza toate cazurile si nici cetatenii nu anunta toate delictele, mai ales i ceea ce priveste mica criminalitate”, spune ea.Manuela Stefanescu, experta a Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), afirma ca „prin comparatie cu numarul de detinuti la 100.000 de locuitori, unde suntem pe primele locuri i Europa, iseamna ca legea penala romineasca este extrem de dura”.Pe linga numarul mare al infractiunilor care nu sunt anuntate autoritatilor, nu trebuie sa uitam ca, dupa eliminarea obligativitatii vizelor pentru romini i Spatiul Schengen, o buna parte a raufacatorilor autohtoni s-au mutat i Vest, unde, impreuna cu „omologii” lor albanezi, bulgari, sirbi, polonezi, rusi, ucraineni etc., umfla rata criminalitatii din tara-gazda.Pina la urma, isa, ceea ce conteaza i primul rind este cifra oficiala. Iar aceasta ne situeaza la coada unui clasament al infractionalitatii sau, altfel privit, i fruntea unui top al celor mai sigure tari. Pozitie de care am putea sa profitam pentru a creste numarul turistilor straini, tranzitul de marfuri si pasageri si, de ce nu, volumul investitiilor straine.Lucia Morariu, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), considera ca ar fi benefica utilizarea acestui fapt la construirea unui brand national i domeniul turistic. „in ziua de azi, dupa atitea probleme i lume, siguranta atrage atentia publicului. Noi sustinem aceasta idee, dar ramine ca cei de la Autoritatea Nationala pentru Turism sa se ocupe de promovarea ei”, spune ea.Cei din domeniul publicitatii sunt ceva mai circumspecti. „Nu exclud posibilitatea de a folosi rata scazuta a criminalitatii la elaborarea unei imagini mai bune a tarii. Trebuie facuta o cercetare i acest sens, dar tare mi-e teama ca sentimentul de siguranta cu care dorim sa atragem, printre altele, si investitii straine va fi depasit de problemele legislative, coruptia si birocratia din Rominia”, crede Felix Tataru, directorul GMP/MAP.Si reprezentantii marilor investitori straini spun ca, de obicei, multinationalele nu iau i calcul acest criteriu. Dar pentru micii investitori indicele ar putea avea o isemnatate mai mare. „Seful meu e italian si, cind a venit i Rominia, s-a interesat de numarul de crime, tilharii, furturi, fraude si, normal, de cel al infractiunilor economice. S-a mutat aici cu familie cu tot si a vrut sa stie exact i ce se baga”, explica Ecaterina Talpes, angajata unui distribuitor de materiale de constructii din Banat. Un alt domeniu care ar putea fi vizat este cel al tranzitului. insa Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Rominia (UNTRR), a identificat o serie de probleme: „Siguranta transporturilor nu poate fi efectiva fara parcari moderne, cu paza. Apoi, lipsa autostrazilor, pretul combustibilului si posibilitatea de rambursare a TVA ori pretul licentelor sunt tot atitia factori descurajanti”, explica el.