Cele mai mici pensii din Europa. Disparități majore în nivelul de trai al pensionarilor europeni
Cele mai mici pensii din Europa. În Europa, vârstnicii întâmpină condiții financiare foarte diferite, în funcție de regiune. Date recente arată că pensionarii din Europa de Est se confruntă cu dificultăți mult mai acute în asigurarea unui trai decent, spre deosebire de omologii lor din nordul și vestul continentului, unde sistemele sociale sunt mai robuste.
Un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) relevă că în cele mai multe țări europene veniturile medii ale persoanelor peste 65 de ani sunt sub media generală a populației. În unele cazuri, acestea nu depășesc 80% din venitul mediu național, ceea ce duce la rate crescute ale sărăciei în rândul pensionarilor.
Criteriul folosit pentru sărăcie este pragul fixat la 50% din venitul mediu disponibil al gospodăriilor. Astfel, în 2022, în țări precum Franța, pragul sărăciei era în jur de 13.200 euro pe an pentru o gospodărie medie.
Cele mai mici pensii din Europa. Estul vs Vestul și Nordul: o hartă a inegalității
Cele mai mici pensii din Europa. În Europa, situația este extrem de variată: Islanda înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de sărăcie în rândul pensionarilor, cu doar 3,1%, în timp ce Estonia ajunge până la 37,4%. România se situează pe o poziție medie, cu o rată de 12,1%, fiind depășită de Bulgaria și Letonia, dar în urma unor țări din Europa de Vest precum Italia.
Această diferență geografică este explicabilă prin structura sistemelor de pensii și nivelul ajutoarelor sociale. Țările nordice și vest-europene beneficiază de scheme de protecție socială bine dezvoltate și pensii universale, care reduc riscul sărăciei. Spre exemplu, Norvegia, Danemarca și Finlanda mențin rate ale sărăciei printre cele mai mici din Europa. În schimb, în multe state est-europene, inclusiv în cele baltice, pensiile sunt direct legate de istoricul salarial, iar ajutorul social este insuficient pentru a proteja pensionarii vulnerabili.
Surprinzător, țări cu economii puternice precum Elveția și Regatul Unit au, totuși, rate relativ ridicate ale sărăciei în rândul persoanelor în vârstă, situându-se la aproape 20%, respectiv aproape 15%.
Femeile în vârstă, mai expuse riscului sărăciei
Mai mult, femeile pensionare sunt disproporționat afectate, având rate de sărăcie semnificativ mai mari decât bărbații, fenomen explicat parțial prin speranța de viață mai lungă și, implicit, perioade mai lungi fără venituri salariale.
Un expert OCDE subliniază că „pensia mică reprezintă cauza principală a sărăciei în rândul vârstnicilor”. În țări ca România și statele baltice, lipsa unei componente suficiente de protecție socială face ca pensiile să nu acopere nevoile de bază ale majorității pensionarilor.
De exemplu, în România, pensia minimă este de circa 260 de euro lunar, insuficientă pentru cheltuielile esențiale, mai ales în zonele urbane.
Pe de altă parte, raportul veniturilor persoanelor peste 65 de ani în raport cu media națională relevă și el disparități semnificative. Luxemburg este în top, unde pensionarii câștigă chiar mai mult decât media națională (peste 100%), în timp ce în Estonia și Lituania acest procent scade sub 70%.
O nevoie urgentă de reforme și solidaritate socială
Această situație subliniază necesitatea unor politici publice eficiente care să includă atât venituri decente prin pensii, cât și măsuri suplimentare de sprijin social, pentru a garanta un nivel minim de trai pensionarilor, indiferent de regiunea europeană.
În final, analiza OCDE atrage atenția că măsurătorile bazate strict pe venituri nu reflectă întotdeauna realitatea completă, întrucât averea acumulată, imobiliară sau sub alte forme, poate influența considerabil nivelul de trai al pensionarilor. Totuși, în ceea ce privește accesul la un venit sigur și stabil, disparitățile dintre țările europene rămân un motiv serios de îngrijorare.
