RENAŞTERE Când nimeni nu îi mai dădea vreo şansă, una dintre ruinele vechiului Bucureşti este pe cale să reînvie. Situarea hotelului într-o zonă istorică îi obligă pe noii proprietari la o soluţie extremă: deşi clădirea trebuie demolată, faţada va rămâne în picioare.
„E pustiu, e-ntuneric… şi mi-e frică de mor/ Locuiesc într-o hrubă, la cap de coridor“. Aşa începe „Hotel Cişmigiu“, unul dintre cântecele care au făcut istorie la finalul anilor ‘90. Deja părăsită definitiv la acea vreme, clădirea fusese pe rând, începând cu 1914, anul ridicării sale, simbol al Bucureştiului – era prima clădire apărută pe actualul bulevard Mihail Kogălniceanu –, şi simplu hotel, pentru ca, după Revoluţie, să devină căminul Academiei de Teatru şi Film şi scenă a unui accident de lift în care şi-a pierdut viaţa o tânără, eveniment care a inspirat melodia formaţiei Vama Veche. Între timp, trupa s-a destrămat, dar hotelul este pe cale să revină la viaţă.
Dacă pentru Vama Veche „americanii-s de vină“ pentru starea precară a hotelului, iată că salvarea pare a veni dinspre spanioli. Încă din 2005, hotelul a fost achiziţionat de compania iberică Hercesa, el reprezentând totodată intrarea pe piaţa din România a concernului imobiliar. Între timp, spaniolii au devenit proprietarii a circa un milion de metri pătraţi de terenuri în Bucureşti, pe care au început deja lucrările pentru diverse proiecte rezidenţiale.
La Hotelul Cişmigiu, însă, nu se mişcă, deocamdată, nimic. „Atunci când l-am achiziţionat, ştiam că se află în stare proastă, dar nu chiar atât de proastă. Aşa că, de la lună la lună, a trebuit să ne readaptăm“, explică întârzierea Alejandro Solano, preşedintele Hercesa România. Prin urmare, dacă atunci când au luat decizia de a-l cumpăra „era vorba despre un proiect de consolidare“, între timp „acesta nu a mai reprezentat o opţiune“, şi, speriaţi de ceea ce găsiseră, spaniolii au luat decizia de a-l demola. Pentru trecători însă, acţiunea nu va fi vizibilă, întrucât faţada va rămâne aproape neschimbată, fiind supusă doar unui proces de renovare. Deoarece, fiind situat într-o zonă istorică protejată, Ministerul Culturii nu le-a permis să intervină asupra aspectului exterior al clădirii.
Planul, punct cu punct
„Starea accentuată de degradare în care se află clădirea este explicabilă prin faptul că, la data când a fost construită, arhitecţii nu îşi puneau problema seismelor“, povesteşte Anca Brătuleanu, profesoară în cadrul Institutului de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu şi conducătoarea studiului de evaluare întocmit de Hercesa în vederea achiziţionării hotelului. Nu doar aceasta este însă cauza aspectului dezolant al clădirii. „Prin anii ‘80, a mai suferit nişte modificări, care de fapt se voiau o renovare. Sunt vizibile şi acum aceste adaosuri nereuşite dinspre stradă. Mai mult, în perioada în care a funcţionat în calitate de cămin a suferit un nou proces de degradare, datorat parţial şi tipului locatarilor“, încheie ea.
Cum se va înfăţişa, deci, hotelul viitorului oaspete? Spaţiul fostului cinematograf Bulevard, intrat şi el în proprietatea companiei spaniole odată cu încheierea tranzacţiei, va găzdui sediul Hercesa. Apoi, restul spaţiilor de la parter vor fi închiriate în scop comercial. Ar putea fi vorba chiar şi de legendara berărie Gambrinus, care, dacă nu îşi va găsi un chiriaş dispus să îi redea imaginea de altădată – „vrem ceva asemănător cu «Carul cu bere», punctează Solano -, va deveni, la rândul său, un spaţiu comercial ca oricare altul. Chiar dacă au ales soluţia demolării, proprietarii nu au de gând să facă modificări majore în actuala arhitectură a hotelului. Astfel, curtea interioară va fi păstrată, urmând să fie împânzită cu arbuşti şi plante căţărătoare şi, probabil, să găzduiască o terasă. Vor avea, totuşi, loc şi două schimbări esenţiale: la subsol va fi amenajată o parcare, iar toate camerele de acum vor fi mărite şi transformate în apartamente, 67 la număr. Cele mai spectaculoase vor fi şapte apartamente tip duplex, situate la ultimul etaj. Deşi se prefigurează a fi un proiect de lux, hotelul nu va depăşi totuşi nivelul de patru stele. Aceasta deoarece, după cum spune Solano, spaţiul redus nu permite găzduirea unei piscine sau a numărului necesar de locuri de parcare pentru a accede la categoria maximă.
În ceea ce priveşte factorul financiar, investiţia totală a companiei va fi de circa opt milioane de euro: două pentru achiziţionarea clădirii şi şase pentru renovarea sa. „Este un buget viabil, aş fi spus că e chiar prea mare, dacă nu ar fi vorba şi de nişte limite pe care le au de depăşit; de exemplu, securizarea clădirii sau refacerea faţadei exact după modelul iniţial“, comentează Paul Mărăşoiu, preşedintele Peacock Hotels şi specialist în hotelăria autohtonă. Deşi reprezentantul Hercesa a declarat că este prea devreme pentru a face previziuni privind perioada de amortizare a investiţiei, ţinând cont că lucrările nu au început încă, Paul Mărăşoiu prevede că, „în funcţie de tendinţele viitoare de pe piaţă“, aceasta va fi de opt-zece ani.
UN SIMBOL AL BUCUREŞTIULUI, pe mâna spaniolilor
ÎNCEPUT După achiziţionarea hotelului, Hercesa şi-a început expansiunea pe piaţa din România. Sub conducerea lui Alejandro Solano, compania plănuieşte să investească cel puţin 500 de milioane de euro în construcţia a peste 6.500 de apartamente în Capitală, în cadrul a patru proiecte imobiliare.
SERIE Hotelul Cişmigiu va fi inaugurat sub forma unui aparthotel, un ansamblu de apartamente închiriate în sistem hotelier. Hercesa nu este prima companie care a speculat potenţialul unei clădiri de referinţă a vechiului Bucureşti. Nu mai târziu de anul trecut, restaurantul Caru’ cu bere a fost preluat de reţeaua City Grill. Localul, construit în a doua jumătate a secolului XIX, intrat în anonimat în ultimii ani, s-a dovedit o afacere de succes pentru noii proprietari, care s-au lăudat, la numai trei luni de la lansare, cu o cifră de afaceri de 600.000 de euro, de patru ori mai mare decât veniturile medii obţinute în anul dinaintea preluării. O poveste de succes este şi cea a Casei Capşa. Închis ani buni după Revoluţie, Capşa a intrat în posesia omului de afaceri Marian Bucur şi a devenit, în urma procesului de renovare din 2003, unul dintre cele şase hoteluri de cinci stele din Bucureşti.
