Obiectivul Comitetului este menţinerea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista la şocuri şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

Atribuţiile Comitetului vor fi elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială, analiza informaţiilor disponibile şi identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, identificarea instituţiilor de importanţă sistemică, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora, precum şi monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic.

Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială poate emite recomandări şi avertizări privind riscurile. Destinatarii recomandărilor sunt fie autorităţile de supraveghere financiară microprudenţială, fie guvernul României.

Organismul decizional al Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este Consiliul general.

Consiliu este format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul şef ai băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de Primul-ministru.

Directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar va participa la întrunirile Comitetului, dar nu va avea drept de vot.

Banca centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale. Astfel, în contextul în care fiecare membru al Consiliului general are dreptul la un vot, nicio decizie contrară poziţiei Băncii Naţionale a României nu va putea fi adoptată.

Proiectul prevede că membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea acestuia, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă.

Te-ar putea interesa și: