Ministerul pentru Societatea Informaţională /MSI/ a convocat, joi, la sediul instituţiei, în regim de urgenţă, grupul de lucru interinstituţional pe tema reţinerii datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de servicii de comunicaţii din România, în contextul ultimelor ameninţări din statele membre ale Uniunii Europene şi al recentului atentat cu caracter terorist din Franţa.

'Noi, astăzi, în această întâlnire, am venit cu câteva propuneri care să reglementeze regimul comunicaţiilor şi anumite completări la Legea 506/2004 (Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice – n. r.), o lege care defineşte, dacă vreţi, funcţionarea la nivel de Minister pentru Societatea Informaţională şi reglementează acest domeniu al comunicaţiilor. Aceste propuneri pe care noi le-am făcut astăzi, în mod sigur înaintate către toate instituţiile, vor intra în dezbatere şi în circuit normal. Vreau să păstrăm ordinea firească a lucrurilor şi le vom prezenta inclusiv mâine la întâlnirea cu domnul vicepremier Oprea. Am înaintat aceste propuneri pe care noi le-am discutat, le-am înaintat în acest grup, urmând să discutăm de circuitul normal al documentelor', a declarat, joi, după dezbateri, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu.

Întrebat dacă a discutat şi despre cartelele prepay, ministrul a spus că 'nu în mod specific', ci ca parte a strategiei. Grindeanu a precizat că acest grup de lucru interinstituţional se întâlneşte lunar, din aprilie 2014.

Ministerul pentru Societatea Informaţională a convocat, joi, în regim de urgenţă, grupul de lucru interinstituţional pentru analiza efectelor concrete în plan naţional ale hotărârii preliminare pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind Directiva 2006/24/CE referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 440 din 8 iulie 2014, a informat instituţia, prin intermediul unui comunicat de presă.

În acest context, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a precizat că, la momentul actual, există un vid legislativ cu posibile consecinţe negative asupra desfăşurării activităţii organelor de stat cu atribuţii de urmărire penală, deoarece la nivel european nu s-a adoptat încă un nou act legislativ UE privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

'În urma deciziei CCR şi în lipsa adoptării la nivel european a unui nou act legislativ UE privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, s-a creat un vid legislativ cu posibile consecinţe negative asupra desfăşurării activităţii organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată şi a organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Este imperios necesar să identificăm soluţii urgente şi acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme cum este cea a terorismului. Mai mult decât atât, este nevoie să găsim formula optimă, care să asigure atât securitatea individului, dar care să nu atenteze la spaţiul privat, datele personale sau libertatea de expresie', a menţionat Grindeanu.

Conform MSI, grupul de lucru a fost creat la solicitarea primului ministru în luna aprilie a anului 2014 şi este compus din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Public, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Ministerului pentru Societatea Informaţională şi Ministerului Justiţiei.

În data de 1 septembrie 2014, Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit că organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu mai au acces şi nu mai pot utiliza datele obţinute şi stocate în baza Legii 'Big Brother' (Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului), până la adoptarea de către Parlament a unui nou act normativ privind reţinerea datelor.

CCR a publicat la acel moment motivarea deciziei din 8 iulie prin care a fost declarată neconstituţională Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Curtea a precizat că, având în vedere şi Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a respectivei decizii, devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât şi al celui naţional, activitatea de reţinere şi folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelele de comunicaţii publice.

Concret, acest lucru înseamnă că, de la publicarea deciziei CCR, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia şi nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi ale celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Prin excepţie, pot fi reţinute de către aceşti furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăţi pentru interconectare ori alte date prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimţământul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate, aşa cum prevede Directiva 2002/58/CE, în vigoare.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Judecătoriei Constanţa şi Judecătoriei Târgovişte şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: