le numesc. Cum altfel ma pot referi la o lege care nu se aplica? Indiferent ce ai face, ajungi la chestiunea cruciala: vrei sau nu vrei sa faci reforma in administratie. Iar Guvernul nu cred ca s-a decis”, mai arata Ionita.Functionarii publici din administratia locala sunt foarte concentrati pe salariile mici pe care le incaseaza la fiecare sfarsit de luna, transformand aceasta problema in revendicarea numarul unu de pe lista lor. Un studiu realizat chiar de Agentia Functionarilor Publici (ANFP) arata, de altfel, ca 39% din functionari primesc un salariu intre trei si patru milioane de lei si ca majoritatea functionarilor publici primeste lunar intre patru si noua milioane de lei. „Suntem indignati de marsavia Guvernului, care ne-a dat o crestere salariala de 12%, dar care ne-a taiat sporurile care reprezentau 18% din salariul nostru”, spune Valer Suciu, seful sindicatului functionarilor publici din administratia locala. „In plus, noi nu avem o lege a salarizarii. Noi, de patru ani incoace, suntem salarizati prin ordonante de urgenta. Este nevoie de o lege, care sa se aplice continuu”, mai arata Suciu. Seful protestatarilor recunoaste ca functionarii se confrunta si cu alte probleme – presiuni politice, conditii de munca mizere, mediu de lucru nestimulativ, dar spune ca toate aceste probleme pot sa isi gaseasca rezolvarea si mai tarziu, prioritara fiind chestiunea salariilor.Aceasta ar fi, in viziunea lor, punctul cheie al reformei in administratie. Concentrati asupra problemei salariilor, functionarii omit aspectele, la fel de importante, ale reformei in administratie, care ii vizeaza pe cetateni: reforma managementului resurselor umane, introducerea unor criterii de performanta, depolitizarea functiei publice. „Salarizarea functionarilor publici este, cu adevarat, o problema serioasa. Nu poti sa te astepti la performanta din partea administratiei noastre, atata vreme cat o salarizezi necorespunzator”, spune Victor Giosan, consultant in problematica europeana. „Dar, la fel de importanta este si depolitizarea functiei publice, de care nimeni nu pare a fi interesat, pentru ca fiecare isi are micile lui aranjamente. Guvernul se pare ca nu a luat inca o decizie in aceste sens”, mai spune Giosan. El mai spune ca la noi, la fiecare ciclu electoral, are loc un cutremur in administratia publica. „Ar trebui sa fie un consens intre fortele politice in privinta depolitizarii, astfel incat nimeni sa nu se mai amestece in treburile functionarului public”, explica Giosan.Nici ANFP nu pare sa constientizeze faptul ca cetateanul este afectat de absenta unor aspecte concrete ale reformei in administratie, fiind foarte concentrata pe imaginea sa. „In privinta stadiului actual al reformei, progresele realizate in perioada 2001-2004 de catre Agentia Functionarilor Publici au fost subliniate in mod pozitiv si in rapoartele de tara ale Comisiei Europene”, declara Romeo Postelnicu, presedintele ANFP. El se fereste sa vorbeasca despre obiectivele nerealizate, insistand asupra faptului ca Agentia a pus la punct cadrul legislativ de baza. Nici un cuvant despre orele pierdute in fata ghiseelor, pentru a-ti achita taxele, despre orarul imposibil al functionarilor publici, care te sileste sa iti iei zi libera ca sa poti face platile, despre sumele „suplimentare” pe care trebuie sa le dai, ca sa ti se rezolve problema.”Efectul acestei administratii publice neperformante este usor de remarcat – timp pierdut, procedurile foarte complicate cu care te confrunti cand ai de a face cu o institutie publica, servicii publice de proasta calitate, dar, mai ales, bani publici pierduti, din cauza lipsei de performanta”, afirma Victor Giosan.Din pacate, se pare ca Agentia nu ia avertismentele in serios si nu depaseste bariera cuvintelor pretioase, care ascund lipsa fondului – „asiguram”, „depun diligente”, „corp de profesionisti”. „Ar fi necesar, pe termen scurt, ca Executivul sa vina cu proiecte coerente de depolitizare a administratiei, cu criterii de performanta, pe care sa le implementeze”, pune punctul pe i Giosan.

Structura functiilor publice
Numarul functionarilor publici care activeaza in administratia publica locala este mai mic decat al celor care lucreaza in administratia centrala. Lucrurile ar fi trebuit sa stea invers, deoarece administratia locala este mai „expusa” si trebuie sa rezolve mult mai multe probleme ale cetatenilor.

Structura pe varsta a functionarilor publici
Functionarii publici femei au o pondere de doua treimi din totalul functionarilor publici. La o analiza mai atenta a structurii, putem observa ca foarte multi functionari sunt in grupa de varsta de peste 45 de ani, ceea ce ar putea reprezenta o problema pentru stat.

Functia publica, la noi si in Europa
Pentru a vedea unde ne pozitionam in raport cu alte tari, in ceea ce priveste administratia si functia publica, ar fi necesare cateva exemple. Astfel, la nivel general, putem spune ca in Europa exista doua grupe de tari : statele cu traditii stabile de functii publice profesioniste, care sunt independente de politic, si statele foste comuniste, unde nu exista distinctie intre aparatele partidelor politice si administratia publica. Cu alte cuvinte, in majoritatea statelor UE, angajatii publici au statut de functionari. In Suedia, legea functiei publice este minimalista, pentru ca reglementeaza drepturile si indatoririle specifice, precum si masurile disciplinare, in vreme ce legislatia muncii reglementeaza alte conditii de angajare. In Germania, functionarii publici sunt priviti ca bratele executante ale statului, agenti ai puterii publice si au capacitatea de a sluji orice guvern, independent de orientare. Profesorii universitari si profesorii sunt considerati functionari publici. Austria si Luxemburg se apropie de modelul german. In Italia, dosar cateva mii de functionari de rang inalt sunt subordonati legii functiei publice, ceilalti supunandu-se legislatiei muncii. Modul in care sunt priviti functionarii si functia publica in Romania este similar celui din Ungaria, Polonia sau Bulgaria.