Greu de ales intre capital si simpatia natiei

ca, o data transpuse pe plan national, sa topeasca obstacolele din calea prestatorilor de servicii care doresc sa faca profit pe alte piete europene decat cele de bastina. De partea cealalta, Comisia Europeana argumenteaza ca, fara implementarea acestui principiu, UE nu are nici cea mai mica sansa de a-si atinge obiectivele, respectiv de a egala si depasi SUA in ceea ce priveste dinamica economiei. In esenta, proiectul atat de disputat enunta, ca reguli obligatorii pentru statele membre, abolire

ca, o data transpuse pe plan national, sa topeasca obstacolele din calea prestatorilor de servicii care doresc sa faca profit pe alte piete europene decat cele de bastina. De partea cealalta, Comisia Europeana argumenteaza ca, fara implementarea acestui principiu, UE nu are nici cea mai mica sansa de a-si atinge obiectivele, respectiv de a egala si depasi SUA in ceea ce priveste dinamica economiei. In esenta, proiectul atat de disputat enunta, ca reguli obligatorii pentru statele membre, abolirea tuturor barierelor interne de natura administrativa care impiedica prestatorii de servicii nationali sa plece in tarile europene ce ofera conditii mai avantajoase capitalului, precum si abrogarea legilor care fac dificila intrarea concurentei pe pietele interne. Parasind sfera abstracta a politicilor, aplicarea unei asemenea directive ar putea insemna ca o companie ceha de constructii sa poata lucra in Germania, cu muncitori cehi, carora sa le plateasca salariile si prestatiile sociale la nivelul din Cehia. Evident, compania are numai de castigat, maximizandu-si profitul cu diferenta dintre plata prestatiei, facuta de clientul german la standardele din Germania, si costurile cu munca vie, meschine prin comparatie cu cele din tara gazda. Mai multa munca, mai putina protectie socialaAplicand acest exemplu la intreaga sfera a serviciilor, devine evident ca, intr-o prima faza, avantajate sunt firmele prestatoare de servicii din tarile central si est-europene. Firmele de pe pietele tarilor bogate ale UE au de suferit, pentru ca cele dintai vor fi preferate de catre clientii in cautare de afaceri avantajoase. Asadar, pentru a rezista concurentei, ele vor fi nevoite sa reduca cheltuielile, in primul rand cheltuielile cu munca, ceea ce, pe termen lung, duce la coborarea nivelului de trai al cetatenilor unor tari ca Suedia, Germania, Marea Britanie, Franta, Luxemburg. Castiga pe ansamblu capitalul european, printr-un plus de competitivitate dat de munca ieftina. Pierd sutele de milioane de salariati europeni, ale caror venituri vor avea tendinta de egalizare in jos, cu cele ale romanilor, bulgarilor sau polonezilor. Aparte de aspectul strict salarial, un alt dezavantaj, la fel de important pentru individ, este scaderea protectiei sociale. Muncitorul german va trebui sa se multumeasca cu asigurari profesionale la nivelul celor estice si sa accepte ca se poate accidenta grav fara ca firma sa-si asume vreo responsabilitate. Si toate acestea se vor petrece absolut legal.Guvernele statelor europene dezvoltate au ajuns la putere pentru ca, printre altele, si nu in ultimul rand, si-au asigurat electoratul ca pot manevra parghiile economice de asa maniera incat nivelul de trai actual va fi conservat si in viitor. Unele dintre acestea, cum sunt cele din Suedia sau Germania, au promis chiar mai mult: reducerea somajului si venituri capabile sa sustina apetitul pentru consum al oamenilor, iar sindicatele au grija ca aceste promisiuni sa fie respectate. Pe de alta parte, stagnarea economica a UE poate fi depasita doar prin avantajarea, macar pe o perioada determinata, a capitalului in detrimentul fortei de munca. Asadar, decizia este grea si riscanta, pentru ca niciodata nimeni nu a renuntat la drepturile castigate fara lupta.

Pentru ca avem faima de smecheri si educatia este in cadere libera, liberalizarea serviciilor nu ne aduce avantaje
La prima vedere, firmele romanesti prestatoare de servicii, fie ele de turism, arhitectura, constructii etc., vor avea numai de castigat de pe urma directivei. Le asteapta contracte in strainatate, onorate de client la nivelul de acolo, iar ele vor munci cu romani mai prost platiti, la programul de lucru din Romania si fara asigurarile sociale din strainatate. Eroare, pentru ca a fi competitiv pe piata serviciilor presupune intrunirea a trei conditii: sa detii know-how, sa ai specialisti si sa ceri bani mai putini decat rivalii. Prima conditie nu o indeplinim, Romania fiind importatoare neta de know-how si tehnologie. Nici pe a doua nu o vom mai indeplini in cativa ani. Specialistii romani emigreaza, iar invatamantul se deterioreaza rapid. Suntem doar ieftini. Acest unic aspect pozitiv este insa umbrit, cu putine exceptii, de calitatea indoielnica a ceea ce facem, calitate data de lipsa tehnologiei, de inexistenta resurselor financiare dedicate inovatiei si de superficialitatea proverbiala a muncitorului roman.