Acesta a fost mesajul clar al notei secrete transmise preşedintelui Republicii Elene, Karolos Papoulias, de fostul premier Loukas Papadimos la data de 11 mai, în ajunul ciclului de întâlniri cu liderii politici pentru formarea unui guvern de largă coaliţie, întâlniri încheiate însă cu un eşec şi cu anunţarea unor noi alegeri pentru 17 iunie.
Ziarul Vima dezvăluie astăzi nota dată spre citire de preşedintele ţării şefilor de partid. Liderii au fost informaţi în detaliu cu privire la înrăutăţirea dramatică a finanţelor publice începând cu mijlocul lunii iunie, cu privire la retragerile de depuneri din bănci şi la situaţia fără ieşire în care Grecia ar putea intra în orice moment, chiar şi din cauza unui eveniment întâmplător.
Concret, în nota elaborată de Papadimos, care a provocat tensiuni politice deoarece nu a fost semnată de fostul premier şi nici nu a fost publicată, se precizează următoarele:

A. Disponibilităţile Statului Grec

1. Potrivit estimărilor Contabilităţii Generale a Statului (8.5.2012), previziunea centrală cu privire la evoluţia intrărilor (venituri fiscale şi împrumut) şi a ieşirilor (cheltuieli şi obligaţiile legate de datoria publică) duc la concluzia că disponibilităţile statului grec se vor reduce treptat de la circa 3,8 miliarde de euro, cât erau la data de 11 mai, la circa 700 de milioane de euro la 18 iunie, iar de la 20 iunie se vor situa la un nivel negativ de ordinul a 1 miliard de euro. Insuficienţa de disponibilităţi ce se prevede pentru ultimele zece zile ale lunii iunie ar putea fi acoperită provizoriu prin obţinerea de capitaluri din rezerva Fondului Elen de Stabilitate Financiară, în valoare de circa 3 miliarde de euro.
2. Previziunea centrală a fost însă deja modificată în sens negativ deoarece la 10 mai, tranşa de împrumut acordată de UE a fost doar de 4,2 miliarde de euro faţă de suma de 5,3 miliarde euro aşteptată iniţial. În plus, evoluţia reală în ceea ce priveşte veniturile fiscale se dovedeşte a fi mai scăzută decât cea prevăzută, iar creşterea cheltuieluilor mai mare decât prevederile scenariului de bază. Prin urmare, se estimează că statul grec se va confrunta cu mari dificultăţi în acoperirea chetuielilor sale în ansamblu, începând cu mijlocul lunii iunie.
3. Incertitudinea economică şi politică şi noua perioadă electorală vor influenţa negativ evoluţia veniturilor, în timp ce ţinerea sub control a cheltuielilor va fi mai dificilă. Prin urmare, problemele de lichiditate ale statului poate apărea la începutul lunii iunie. Aceste evoluţii vor îngreuna atingerea ţintelor bugetare în următoarele luni.
4. De la sfârşitul lunii iunie şi după aceea, posibilitatea statului de a-şi finanţa obligaţiile depinde în totalitate de aprobarea acordării următoarelor tranşe de împrumut de către EFSF şi FMI. Această aprobare se va baza pe evaluarea aplicării programului economic pe care troica o va face.

B. Depunerile bancare şi lichiditatea din economie

5. După cum se ştie, lichiditatea sistemului bancar s-a restrâns dramatic în ultimii doi ani din cauza (i) excluderii băncilor greceşti de pe pieţele internaţionale şi (ii) a marelui val de retragere a depunerilor. Concret, de la sfârşitul anului 2009 până în luna martie 2012, depunerile au scăzut cu 73,5 miliarde de euro.
Această evoluţie corelată cu excluderea lor continuă de pe pieţe face ca băncile greceşti să se bazeze din punct de vedere al finanţării pe Banca Centrală Europeană şi în general pe eurosistem. Totalul acestor împrumuturi se ridică la 122 de miliarde de euro.
6. De la începutul lunii mai se observă din nou o scădere a depunerilor. De la data de 1 mai până la data de 9 mai această scădere a fost de circa 2 miliarde de euro. Dacă retragerea depunerilor va continua în acelaşi ritm ca urmare a incertitudinii economice şi a îngrijorării cu privire la o posibilă ieşire a Greciei din zona euro se estimează că în trei până la patru săptămâni băncile îşi vor epuiza plafoanele de împrumut în cadrul eurosistemului.
7. Evaluarea negativă în creştere cu privire la Grecia şi contestarea capacităţii ţării de a rămâne în euro de către presă, analişti economici şi bănci internaţionale, în corelaţie cu un eveniment neaşteptat ce poate afecta negativ climatul economic şi aşteptările cetăţenilor, ascund riscul unei accelerări bruşte a retragerilor de depuneri. O astfel de evoluţie va avea consecinţe dezastruoase asupra lichidităţii băncilor, asupra finanţării economiei şi prin urmare asupra activităţii economice.
8. În concluzie, estimările de mai sus fac şi mai imperioasă nevoia de a se crea condiţii de stabilitate şi încredere.
În declaraţiile sale făcute către presa străină – în special către Wall Street Journal şi CNBC – Papadimos a semnalat din nou toate riscurile care există pentru Grecia din cauza temerii sporite ce există în străinătate cu privire la evoluţiile din Grecia. Însă, el şi-a exprimat încrederea că ieşirea Greciei din euro "este improbabil să aibă loc", subliniind că este vorba despre "un scenariu nedorit de nimeni".

Realitatea sumbră – Planul B al Serviciului de Contabilitate Generală

La zece zile după avertizările lui Papadimos, situaţia bugetară a Greciei se înrăutăţise deja. Ministrul provizoriu de finanţe Georgios Zanias şi membri ai Serviciului de Contabilitate Generală a Statului apreciază că după prăbuşirea veniturilor în cursul lunii mai şi după incertitudinea prelungită, neîndeplinirea ţintei de venituri este posibil să ajungă până la sfârşitul anului la peste 1,3 miliarde de euro. În reuniuni repetate, aceştia analizează toate scenariile-planurile alternative pentru a susţine lichiditatea la bugetul de stat în cazul în care din cauza evoluţiilor politice nu se vor plăti la timp următoarele tranşe de împrumut de către troică.
Scenariul de bază prevede ca statul să se împrumute de la Fondul Elen de Stabilitate Financiară care dispune de fonduri în valoare de 3 miliarde de euro, dacă va fi nevoie să se plătească salarii şi să se acopere cheltuieli inelastice în cazul în care disponibilităţile statului sunt epuizate.
În paralel, Ministerul de Finanţe va recurge la mai multe emisiuni de bonuri de tezaur pentru a acoperi necesităţile urgente. Statul grec atrage în fiecare lună prin bonurile de tezaur circa 2,6 de miliarde de euro pentru a reînnoi titluri scadente şi pentru a acoperi o parte din necesităţi. Deciziile finale vor fi luate, desigur, în funcţie de necesităţile reale.