semnificative au aderat la Declaratia de la Istanbul, document ce solicita Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) sa amane cu trei ani liberalizarea comertului in acest sector. Motivatia acestor state tine de faptul ca liberalizarea comertului cu textile a fost convenita in 1999, inainte ca economia chineza sa fie admisa in OMC. In opinia semnatarilor Declaratiei de la Istanbul, s-a creat o situatie paradoxala, deoarece China culege roadele unor negocieri la care nu a participat. Prin urmare, spun reprezentantii statelor semnatare, liberalizarea trebuie amanata sau amploarea ei trebuie diminuata. Concluzia Declaratiei de la Istambul este cat se poate de convenabila industriei textile americane. O mare parte din locurile de munca de peste Ocean ar fi amenintate de avalansa importurilor chinezesti. De ani de zile industria de tricotaje din SUA supravietuieste datorita tarilor sarace din America Latina. Acestea croiesc haine in lohn folosind material american si le exporta in SUA. Daca dispar cotele, cererea de material se diminueaza. La fel si cererea pentru bumbacul american. In fata efectului de domino, administratia americana va impune, afirma analistii, unele masuri de salvgardare, adica niste bariere comerciale.Nu toata lumea este ingrijorata de industria chinezeasca. India este a treia producatoare mondiala de bumbac, dupa SUA si China, ofera mana de lucru ieftina si abundenta, si are politici comerciale mai transparente, fapt care o recomanda ca un partener comercial de incredere. Potrivit liderilor industriei textile indiene, marii importatori de haine din America si Europa au nevoie de un al doilea furnizor, dupa China, deoarece nu pot miza toata afacerea pe un singur furnizor. Ei spera ca India va primi acest loc pe piata mondiala. Industria de profil din India se afla acum la a doua tinerete. Potrivit unor observatori, acum 20 de ani industria textilelor din India a fost afectata de numeroase greve, care i-au facut pe investitori sa se indrepte spre China. Si Pakistanul este optimist in privinta liberalizarii comertului cu textile. Aceasta tara are, de asemenea, forta de munca ieftina si din belsug. Alte state care ar mai putea beneficia de liberalizarea comertului cu textile sunt Vietnam si Banglades.Paradoxal, printre tarile cele mai lovite de liberalizarea comertului international se numara multe care au investit masiv in industria textila. Coreea de Sud este una dintre acestea. Potrivit analistilor pietei de profil, vechii producatori de textile, precum Taiwan, Hong Kong si Coreea de Sud, se profileaza catre nise de piata precum fibrele si tesaturile industriale sau cu aplicatii in medicina. Liberalizarea va afecta mai mult economiile Turciei si Romaniei, al caror sector textil nu se poate orienta catre produsele de inala tehnologie. Singura lor sansa de supravietuire este raspunsul prompt la cerintele pietei. Dureaza circa 45 de zile pentru ca marfa comandata in China sa ajunga in porturile europene sau americane. De acest interval de timp ar putea profita industria noastra textila. Onorarea rapida a unor comenzi de serie mica poate deveni un avantaj competitiv in lupta cu gigantii asiatici.