Sorin Moisă, europarlamentar

Lista de interese ofensive prezentată în articolul precedent continuă cu următoarele:

Exporturile de apă minerală

 

Exporturile de apă minerală românească sunt îngreunate de obligația de a obține licențe separate în statele SUA. California și New York, în particular, au condiții de acces pe piață foarte stringente și bineînțeles diferite, presupunând atât licențierea apei cât și omologarea fabricii propriu-zise. Legislația americană cere de asemenea tratarea apei cu lămpi cu raze ultraviolete, care sunt interzise de legislația europeană și creează necesitatea separării liniilor de îmbuteliere. Cerințele exportatorilor români sunt următoarele: Recunoașterea de către cât mai multe state SUA a autorizațiilor de punere pe piață emise de autoritățile române/europene; aceasta nu contrazice neapărat federalismul american: statele americane pot accepta în TTIP recunoașterea automată a standardelor europene; Recunoașterea reciprocă a laboratoarelor de testare, Renunțarea la obligația de a folosi lămpi cu raze ultraviolete care creează costuri suplimentare fără niciun beneficiu real, apa europeană nefiind autorizată decât dacă are o puritate originară care prin definiție face lămpile UV inutile.

Fabricarea și întreținerea aeronavelor

Administrația Federală pentru Aviație (FAA) a SUA să acorde tratament național furnizorilor europeni de servicii de întreținere a aeronavelor. Inspecțiile pentru certificarea companiilor care pot furniza servicii de întreținere companiilor aviatice americane trebuie să fie posibile în aceleași condiții pentru furnizorii americani și europeni de astfel de servicii.

Accesul la tehnologii de ultimă generație

Eliminarea României (și a altor state Central și Est Europene aliate ale SUA) de pe lista de țări care au nevoie de o licență specială de export pentru anumite tehnologii de vârf, cum ar fi calculul de înaltă performanță. Aceste restricții afectează competitivitatea economică a României. Mai multe companii din România s-au plâns în legătura cu dificultăți de această natură.

Exportul de carne, preparate și produse din carne

 

Recunoașterea echivalenței între sistemul de inspecție român/european și cel american pentru exporturile de carne și produse din carne. Recunoașterea poate fi dublată și întărită de un sistem de inspecție reciprocă cu o frecvență redusă. Până la recunoașterea echivalenței depline între sistemul european și cel american, introducerea de termene limită obligatorii pentru expedierea către partea cealaltă a rapoartelor de inspecție. În prezent, niciun producător român de carne și produse din carne nu exportă pe piața SUA, din cauza lipsei de recunoaștere a echivalenței între sistemul român/european de inspecție şi cel american.

Piese, componente, subansamble industriale

 

Recunoașterea echivalenței proceselor de sudură și de testare non-distructivă între SUA și UE. Chiar unificarea sau armonizarea completă pot fi luate în calcul pentru aceste procese care tehnic se bazează pe aceleași principii. Furnizorii români și personalul lor trebuie să fie certificați de către auditori independenți atunci când furnizează componente industriale specializate, care sunt limitate ca volum de vânzări. Aceasta în ciuda faptului că standardele europene în aceste materii, bazate pe cele germane, sunt foarte stricte. Pentru furnizorii de echipamente sau piese individuale specializate, presupunând volume mici de export, costurile certificării sunt disproporționat de mari în raport cu valoarea tranzacțiilor respective.

Exportul de vin

 

Eliminarea taxelor vamale aplicate exporturilor europene pe piața americană care încă mai există. Deși destul de mici, acestea încă îi afectează proporțional mai mult pe exportatorii de vinuri cu valori moderate. Alți actori din industrie preferă însă să fie păstrate taxele vamale existente la importurile de vinuri europene în SUA, dar ca UE să păstreze la rândul ei taxele existente la importuri de vinuri americane în Europa. Un număr de exportatori de vinuri ar dori ca procedura de aprobare a unei noi etichete de vin pentru piața SUA să fie mai simplă și să dureze mai puțin (durata actuală este de aproximativ șase luni).

Exportul de pălincă (spirtoase)

 

Costul licenței de import pentru tării este prohibitiv pentru micii exportatori. Aceștia trebuie să apeleze la un broker/intermediar care înregistrează eticheta, plătește licența de import și capătă la schimb monopolul distribuției în SUA. Licența de import joacă rolul unei adevărate bariere la intrarea pe piață. Licența de import spirtoase ar trebui menținută doar pentru scopuri statistice și să fie automată sau cvasi-automată pentru producători de spirtoase care vând legal în Uniunea Europeană.

 

Interesele defensive ale economiei românești sunt următoarele:

Importuri carne de pasăre

 

Neacceptarea importurilor de carne de pasăre tratată cu apă clorinată din Statele Unite. Aceasta este o dorință socială largă, existând o memorie colectivă negativă a pulpelor americane presupus tratate cu hormoni de creștere din anii ’90, cât și a industriei, care consideră că este supusă la standarde mai numeroase, înalte și costisitoare, de-a lungul întregului proces de producție, decât competitorii americani.

Importuri de îmbrăcăminte

 

O parte a industriei românești de textile se teme că reducerea tarifelor la importurile de îmbrăcăminte din SUA va avea ca efect înlocuirea produselor românești pe piața europeană.

Alți reprezentanți consideră că acest pericol nu este real, produsele românești, în general fabricate în lohn, fiind deja poziționate pe piețele globale față de cele americane și chinezești, cu care pot concura pe segmentul de piață de înaltă calitate pe care se situează.

Exportul de mobilă în SUA

Păstrarea unor termeni avantajoși de acces pe piața SUA în raport cu competitorii din Vietnam și alte state asiatice membre ale recentului tratat cu zona Pacificului încheiat de SUA (TPP). Prin avansul conferit de concesiile obținute în TPP, concurenții asiatici pot înlocui pe piața americană mobila construită în România.

Cerințe referitoare la procedurile vamale

 

Exporturi de paste: pentru companii cu un istoric pozitiv pe piața SUA, renunțarea la obligația de a completa și atașa un formular de export P2 pentru fiecare expediere individuală.

În cazul unui control vamal aleatoriu sau bazat pe analiza de risc, ori, în cazul produselor alimentare al unui control neanunțat al FDA, să se instituie un număr maxim de zile pentru efectuarea controlului. Aceasta este o condiție esențială pentru ca exportatorii să își poată respecta termenele de livrare asumate prin contract, cu atât mai importantă în situația folosirii sistemului de livrare just in time.

În cazul în care termenul maxim de la punctul precedent nu este respectat, dacă controlul a arătat că exportatorul a respectat toate reglementările legale, acesta să nu mai fie facturat pentru zilele suplimentare de staționare a mărfii în vamă sau port, ci autoritatea care a depășit termenul pentru efectuarea controlului. În articolul următor voi prezenta interesele industriei farmaceutice, care a fost un capitol separat în consultarea națională, câteva cerințe orizontale și în sfârșit câteva concluzii personale în privința tendințelor mari din economia României.

CITEŞTE ŞI Fructele consultării naționale TTIP (I)

 

 

itiţi mai multe detalii despre Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), în articolele de mai jos: