Varoufakis ar fi putut fi unul dintre primii lideri politici care a explorat utilizarea plăților bazate pe blockchain pentru o economie națională, scrie Wired.co.uk.

La apogeul crizei financiare a Greciei, el a dezvoltat un plan pentru crearea unui sistem de plăți paralele peer-to-peer (P2P), bazat pe blockchain. Cu toate acestea, fostul ministru de Finanțe care a trecut Grecia prin criză subliniază: „Nu am fost niciodată impresionat de Bitcoin în sine.

Dar am spus de la început spuneam că blockchain-ul este o soluție remarcabilă la probleme pe care nici măcar nu ni le-am imaginat încă.”

Întrucât prețul Bitcoin continuă să fluctueze, criptomoneda este supusă acum unui val constant de critici. Varoufakis nu face excepție, fiind unul dintre cei care critică criptomoneda, dar din motive foarte diferite. Amintind bula financiară olandeză din secolul al XVII-lea, în bulbi de lalele, Varoufakis consideră evaluarea actuală a Bitcoin ca fiind „bula perfectă a lalelelor”.

Explicația sa este simplă. „Aruncați o privire peste două grafice. Graficul unu este o serie de timp a prețului Bitcoin în dolari, care a crescut exponențial. Graficul doi reprezintă numărul de tranzacții și cantitatea de bunuri și servicii care sunt vândute și achiziționate de Bitcoin.

Juxtapunerea dintre aceste două grafice sugerează că prețul Bitcoin este umflat în raport cu utilizarea sa reală”. Acesta este motivul pentru care Varoufakis concluzionează „fără umbră de îndoială că această evaluare este balonul perfect”.

Va declanșa o criză financiară mai mare?

Unii sugerează că Bitcoin devine un „refugiu sigur” față de monedele clasice, în special cele care au fost umflate prin „facilitarea cantitativă” (QE). Dar Varoufakis respinge această teorie.

Faptul că active similare precum aurul și dolarul nu se potrivesc cu fluctuațiile prețurilor sălbatice ale Bitcoin este un indiciu clar pentru Varoufakis că investitorii nu fug de monedele fiduciare pentru activele fixe.

Dacă ar exista o corelație în prețul aurului și al Bitcoin, atunci, desigur, ați putea susține că investitorii fug de monedele fiduciare către active fixe. Dar acest lucru nu se întâmplă”, explică economistul grec.

Varoufakis este însă mai puțin îngrijorat de faptul că balonul Bitcoin va declanșa o criză financiară mai mare. În ciuda atenției mediatice intense și a unei rate rapide de creștere, dimensiunea pieței Bitcoin rămâne minusculă, în comparație cu sectorul financiar general.

Capitalizarea de piață a criptomonedelor este de aproximativ 0,25% din piața globală de acțiuni de 73 trilioane de dolari și 0,083% din piața imobiliară globală de 217 trilioane de dolari.

Cu toate acestea, Varoufakis nu-și ascunde unele temeri. „Sunt îngrijorat și aud multe lucruri legate de crearea de noi instrumente financiare bazate pe Bitcoin, inclusiv CDO-uri (Collateralised Debt Obligations) bazate pe Bitcoin, și așa mai departe.

Dacă acest lucru crește odată cu răzbunarea pe care am văzut-o în 2007, atunci probabil că vom avea astfel de griji. Dar nu cred că va fi nevoie”, susține economistul.

Blockchain și viitorul Europei

Deși recunoaște limitările Bitcoin la problemele politice, Varoufakis vede un anumit potențial în tehnologiile blockchain. El spune: „algoritmul care funcționează în spatele Bitcoin, mi-a atras atenția încă de la început. Consider că aceasta este o tehnologie remarcabilă”.

Încă din 2012, Varoufakis, promotor al austerității în timpul crizei din 2008, se gîndea la utilizarea blockchain-ului pentru a ajuta la rezolvarea problemelor financiare ale Europei. Varoufakis a propus crearea unui sistem alternativ de plăți peer-to-peer bazat pe blockchain.

Acest lucru ar fi dezintermediat finanțarea pe care Grecia o primea de la Troică și de la piețele monetare.

De fapt, Varoufakis a încercat să utilizeze noi tehnologii digitale, cum ar fi blockchain, pentru a elimina autoritățile europene de creditare și a construi noi relații de creditare între cetățeni, companii și stat.

Riscul cu care se confrunta acest sistem a fost amenințarea corupției și scăderea ulterioară a încrederii publice în autorități într-o țară precum Grecia.

”Visul meu pentru reconfigurarea monetară a Uniunii Europene, în special pentru zona euro, este statul național bazat pe blockchain, bani fiscali denumiți în euro, atârnați sub un euro mai larg bazat pe blockchain”, susține el.