A fost un motiv de mândrie al epocii Ceauşescu şi o povară a guvernărilor postrevoluţionare. Oamenii care au condus ţara n-au ştiut, n-au înteles şi, pănă la urmă, au distrus un colos industrial unic.  Este vorba de singurului combinat de apă grea din Europa de Est, o creaţie megalomană a lui Nicolae Ceauşescu care şi-a dorit un lanţ complet de producţie a energiei nucleare, de la minele de extragere a uraniului la construcția centralei de la Cernavodă.

Programul naţional nuclear a fost aprobat în 1969. Nicolae Ceauşescu a vrut independenţă energetică. Decide să nu folosească tehnologia sovietică ci pe cea canadiană care presupunea folosirea de apă grea. Inundaţiile de la începutul anilor 70 îi întârzie planurile. Abia în 1977, România şi Canada semnează un acord de cooperare, iar în 1978 este semnat contractul pentru licenţa tehnologică.Primele cercetări în vederea obţinerii de apă grea se fac la Govora. Nicolae Ceauşescu alege, apoi, Drobeta Turnu Severin pentru construirea uzinei de apă grea. În 1980 începe construcţia combinatului de la Halânga, lângă Severin. În timpul lucrărilor Ceauşescu vine de căteva ori în vizită. Combinatul avea în componenţă o fabrică de apă grea şi o termocentrală care furniza abur tehnologic. Era rezolvată, astfel, şi problema căldurii pentru Drobeta Turnu Severin.

Finanțele iau în calcul să vândă a șaptea parte din cantitatea totală de apă grea a României. Banii încasați urmează să fie folosiți de Guvern pentru acoperirea deficitului bugetar, astfel încât să nu fie depășit nivelul de 3% din PIB, limita maximă impusă de UE.
Singurul loc din România în care s-a produs, vreme de 35 de ani, apă grea a fost combinatul de la Turnu Severin. Comuniștii au construit respectiva unitate de producție pentru a asigura, din resursa internă, cantitatea de apă grea necesară pentru funcționarea reactoarelor 1 si 2 de la Cernavodă și pentru punerea în funcțiunea a altor două.

Cum reactoarele 3 și 4 nu s-au mai construit nici până astăzi, combinatul de la Turnu Severin a ajuns să producă mai mult apă grea decât putea România folosi. Mici cantități s-au exportat, dar asta n-a fost suficient pentru a rentabiliza activitatea unității. În 2015, producția de apă grea de la Turnu Severin s-a sistat, iar pe 14 iunie 2016, întreaga Regie Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), din care facea parte combinatul, a intrat în faliment.

 

România are în continuare, la Turnu Severin, o cantitate de apă grea de peste 2.800 de tone, după cum rezultă din calculele Ziare.com, bazate pe informații obținute din surse de încredere din industria apei grele. Parte din această cantitate totală este rezervă de stat. Cât de mare este rezerva nu știm, din cauza că e secret de stat. Însă simplul fapt ca informațiile despre acest produs industrial sunt secretizate ar trebui să indice faptul că el este prețios pentru România. Ministerul Finanțelor pare sa nu fie, însă, de aceeași părere, de vreme ce, în lipsa de bani, se gândește șă vândă bună parte din cantitatea de apă grea a țării noastre pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar de 3%, potrivit unor informații obținute de Agerpres.

SURSA: digi24.ro, ziare.com

Te-ar putea interesa și: