Economia României se prăbușește! Urmează cel puțin doi ani de criză. Prognozele Guvernului au fost aruncate în aer

În timp ce Guvernul Orban continuă să vorbească despre o contracție economică de 2,2% din PIB în 2020, Comisia Europeană anticipează un șoc de trei ori mai mare. Iar românii se vor confrunta cu recesiunea cel puțin până în 2022, avertizează un cunoscut economist.

Previziunile economice de vară ale Comisiei Europene aruncă în aer prognozele super-optimiste ale Guvernului de la București privind consecințele crizei produse de pandemia de coronavirus asupra economiei românești.

Executivul UE estimează o prăbușire cu 6% a economiei românești în 2020 și un reviriment de 4% în 2021, insuficient pentru ca avansul PIB să recupereze pierdere de anul acesta.

Economistul Cristian Socol atrage atenția că urmează o perioadă foarte dificilă pentru români, în lipsa unor măsuri adecvate de susținere a economiei și a nivelului de tari.

”Pregătiți-vă de aterizarea dură!”

”Efectele puternice se vor vedea începând cu luna septembrie iar vârful efectelor negative la nivel economic și social se va atinge în primul trimestru din 2021.

După avertizările BNR, Comisia Europeană vine cu aceeași estimare privind efectele crizei economice în România. România va sta în decalaj recesionist cel puțin 2 ani. V ul va exista pentru toate statele europene însa în Romania va fi un V, dar sub nivelul marii, pe negativ.

Comisia Europeană (similar estimărilor BNR) aruncă în aer prognozele Guvernului și anunță intrarea în decalaj recesionist precum și rămânerea României în criză cel puțin până în anul 2022”, a scris Socol marți pe Facebook.

”V ul va fi sub linie adică sub 0 cel puțin 2 ani”

”Fără un Plan consistent de Relansare Economică pe termen scurt și mediu, România este aruncată într-o criză profundă din care nu va ieși în următorii cel puțin 2 ani.

În lipsa măsurilor simetrice de stimulare a cererii / ofertei agregate, economia va produce sub nivelul său potențial.

Căderea economică, deteriorarea dramatică a puterii de cumpărare, falimente, șomaj, minus de venituri bugetare, explozia deficitului bugetar și a datoriei guvernamentale precum și dificultăți de finanțare vor reprezenta principalele îngrijorări la nivel macroeconomic în urmatorii ani”, a explicat el.

Optimism exagerat?

În context, trebuie precizat că, în totală contradicție cu estimările Comisiei Europene și ale BNR, Premierul Ludovic Orban și ministrul de Finanțe Florin Cîțu au insistat în numeroase rânduri că România se va confrunta cu efecte economice pe termen scurt, în urma pandemiei de coronavirus.

Iar Florin Cîțu a afirmat, după creșterea economică sub-unitară înregistrată în primul trimestru, în raport cu ultimele trei luni din 2019, că în România nici măcar nu a fi recesiune, pentru că nu vor fi două trimestre consecutive cu contracție a economiei.

Conform ultimelor estimări ale Finanțelor, România va înregistra în acest an un deficit bugetar de 6,7% din PIB, iar contracţia economică se va situa la final de an la 2,2% din Produsul Intern Brut.