Domeniile prioritare sunt sprijinite doar cu vorbe

De la programele economice din perioada economiei socialiste, prin care se asigurau resursele in mod centralizat spre anumite proiecte considerate prioritare, s-a trecut la distributia, tot centralizata, a fondurilor, fara a se tine insa cont de vreo directie anume. In ultimii 12 ani reducerea drastica a ponderii investitiilor la crearea produsului intern brut nu a fost urmata de un program de reorientare a fortei de munca si de sprijinirea domeniilor necesare satisfacerii unei cereri crescute d

De la programele economice din perioada economiei socialiste, prin care se asigurau resursele in mod centralizat spre anumite proiecte considerate prioritare, s-a trecut la distributia, tot centralizata, a fondurilor, fara a se tine insa cont de vreo directie anume. In ultimii 12 ani reducerea drastica a ponderii investitiilor la crearea produsului intern brut nu a fost urmata de un program de reorientare a fortei de munca si de sprijinirea domeniilor necesare satisfacerii unei cereri crescute de consum a populatiei.
Un foarte bun exemplu al lipsei de coerenta al politicilor guvernamentale il constituie industria turismului, care de mai bine de un deceniu bate pasul pe loc. In timp ce Ungaria incaseaza de la turisti un miliard de dolari pe an, la noi balanta este deficitara la acest capitol, romanii cheltuind mai mult in strainatate decat strainii care se incumeta sa ne viziteze. In conditiile in care, din punctul de vedere al potentialului acestei ramuri, vecinii nostri n-au decat avantajul unei apropieri mai mari fata de tarile generatoare de turisti din Europa Occidentala. Desi numeric locurile de cazare au crescut, calitatea serviciilor oferite nu s-a imbunatatit semnificativ.
Romania este prezentata in ghidurile internationale drept o excelenta destinatie pentru turismul de aventura. Aceasta se datoreaza tocmai lipsei unei infrastructuri moderne care sa permita un aflux sporit de turisti, ceea ce a condus la pastrarea unor regiuni cu un specific arhaic. Insa statiunile create special ca puncte de atractie, precum si principalele orase, nu beneficiaza de aceleasi aprecieri pozitive din partea agentiilor internationale de turism.
Prezentata de fiecare guvern post-decembrist drept ramura care va creste cel mai rapid, datorita conditiilor naturale excelente, aportul industriei turismului la crearea PIB ramane nesemnificativ. Ungaria nu este singura tara din blocul tarilor fost-comuniste care si-a modernizat baza turistica. Republica Ceha si, mai nou, Bulgaria au devenit locul de destinatie al mai multor turisti occidentali, incasarile acestor tari fiind in crestere.
In schimb, ramuri care nu au fost vreodata pomenite ca prioritare pentru dezvoltarea economica a tarii, confectiile si incaltamintea, au ajuns sa asigure peste o treime din totalul veniturilor provenite din export. Pe masura ce Ungaria, Cehia si Polonia se pregatesc de integrarea in Uniunea Europeana, o parte din investitori si-au mutat capacitatile de productie in locuri unde forta de munca este mai ieftina. In principal, este vorba de acele sectoare care nu necesita investitii masive, dar costurile cu mana de lucru sunt esentiale. La capitolul exporturi de confectii si tricotaje, de anul trecut am depasit Polonia, tara cu o populatie aproape dubla fata de Romania.

Salariile mici imobilizeaza specialistii

Structura productiei industriale in perioada 1994 – 1999, indica scaderea ponderii industriei prelucratoare pe ansamblu, cu 5%, de la 79,5% la 74,4%, iar a industriei extractive, de la 7,2% la 5,3%. Evolutia pe activitati a ramurilor industriale confirma tendinta de crestere a productiei in sectoarele care au o valoare adaugata mai mica, in detrimentul celor considerate ca fiind de varf. De exemplu, ponderea productiei de echipamente de televiziune si comunicatii a scazut in perioada analizata, de la 3,2% la 0,8%, iar in ramura industriei chimice scaderea a fost de la 7,5% la 5,8%. In schimb, confectiile au ajuns sa detina 3,5% din totalul productiei industriale, tendinta fiind in continuare de crestere.
Lipsa unor politici sectoriale bine definite a impiedicat si cresterea afluxului de investitii straine. Pentru ca investitorii sa devina atrasi de zona est-europeana, pe langa stabilitatea legislativa si infrastructura, ar trebui sa gaseasca si mana de lucru specializata in domenii de varf. Insa sistemul de invatamant a ramas tributar vechilor traditii, pregatind otelari, mineri sau agricultori.
Pe de alta parte, se constata lipsa de mobilitate a fortei de munca, generata de nivelul scazut al salariilor. Astfel, foarte multe regiuni duc lipsa de specialisti in diverse domenii, atragerea acestora impunand salarii care sa acopere chiria si intretinerea unei familii. In aceste conditii, pentru o investitie de la zero, trebuie adaugate cheltuielile cu atragerea unei forte de munca cu calificare inalta. Sunt preferate investitiile de mica anvergura care implica si riscuri reduse. Perioada de tranzitie a demonstrat ca fara politici sectoriale viabile, nici investitorii nu isi risca banii daca nu se incadreaza intr-o directie clara de dezvoltare, sprijinita de stat.