Depozitele la vedere sunt fondurile care pot fi transferate imediat şi fără restricţii într-un alt cont sau care pot fi convertite în numerar. 



În 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a şocat pieţele financiare după ce a eliminat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, stabilit în urmă cu trei ani, ceea ce a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar. Menţinerea acestui prag ar fi costat instituţia 100 miliarde de franci elveţieni (110,84 miliarde de dolari) pe lună, a avertizat recent Fritz Zurbruegg, membru al Board-ului BNS. Acesta a apreciat că BNS ar putea lua în considerare stabilirea unui prag minim pentru un coş valutar alcătuit din euro şi dolar. 



În săptămâna 26-30 ianuarie, valoarea depozitelor la vedere constituite de băncile comerciale la BNS a urcat la 383,32 miliarde de franci elveţieni, după ce în săptămâna precedentă au ajuns la 365,48 miliarde de franci elveţieni – cel mai ridicat nivel din martie 2013, arată datele publicate luni de Banca Naţională a Elveţiei. 



BNS a încercat să descurajeze băncile să depoziteze fonduri în franci elveţieni, introducând din 22 ianuarie dobânzi negative de 0,25% pentru depozitele constituite de băncile comerciale la banca centrală. 



Această dobândă se va aplica depozitelor la vedere cu o valoare de peste 10 milioane de franci elveţieni. BNS a precizat că obiectivul este să ducă dobânda Libor la trei luni, pe care Elveţia o utilizează la stabilirea dobânzilor pentru ipoteci şi conturi de economii, în teritoriul negativ. 



Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei este un 'răspuns la creşterea intrărilor de capitaluri în căutarea de refugii sigure în ultimele zile, probabil accelerată de criza rusească', susţine Jonathan Loynes, economist şef pentru Europa la Capital Economics. 



Un franc mai puternic afectează exporturile industriei elveţiene, ceea ce ar avea efecte negative asupra întregii economii şi asupra pieţei muncii. 

 

Sursa: Agerpres