Pandemia a arătat că, în doar câteva săptămâni, zone întregi ale economiei pot fi închise, cu producția redusă la zero, în principal pe fondul restricțiilor de circulație a forței de muncă și prin efectul măsurilor de distanțare socială, de neocolit într-o situație de urgență sanitară.

Dacă oprirea producției de bunuri neesențiale, deși pernicioasă pentru economie, nu produce, în mod direct, un pericol, sprijinirea semnificativă, dependența de importuri în zone precum agricultura poate produce efecte nu doar în economie, ci și la nivel social.

Supranumită cândva ”grânarul Europei”,

România a făcut progrese notabile în agricultură, domeniu care se transformă an după an într-un business tot mai viguros, lăsând în urmă caracterul de subzistență de la începutul anilor `90. Numărul exploatațiilor agricole a crescut la 3,9 milioane, iar România deține o treime din numărul total de exploatații din UE, conform eurostat.

Dar ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub 5%, iar acest rezultat rezultat se datorează lipsei eficienței resurselor, a randamentului scăzut în ceea ce privește producția de cereale, absența unei infrastructuri de management al producției și insuficienta pregătire a fermierilor pentru a face față schimbărilor climatice .

Măsurile de ajutor și investiții propuse de guvernul Orban,care se ridica la circa 400 de milioane de euro pentru următorii ani au tocmai acest rol de a ajuta ca transformarea agriculturii și industriei agro-alimentare să producă performanță și să constituie un sprijin real pentru economie.

Fondurile alocate vor merge cu precădere spre:

Construirea de depozite pentru comercializarea produselor agricole: Prin planul de relansare sunt acordate fonduri în valoare de 120 milioane de euro pentru construirea pe o distribuție regională a opt astfel de depozite cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale.

Achiziția de echipamente pentru irigații, prin granturi de 6.000 euro per beneficiar, acordate de guvern dintr-un buget alocat total de 48 milioane de euro, aceste granturi vor fi acordate pentru achiziția de kit-uri pentru irigații.

Finanțare pentru antreprenoriat rural : Pentru sprijinirea directă a activităților de procesare și de distribuție a produselor agricole deținute de micii producători, programul guvernamental prevede acordarea de granturi în cadrul unui buget de 200 de milioane de euro, în valoare de 40.000 euro / 2 locuri de muncă create până la 100.000 euro pentru inițiative antreprenoriale care au în vedere crearea a cinci locuri de muncă.

Instalarea tinerilor fermieri

cu teren agricol concesionat de la stat: Bugetul estimativ pentru aceast proiect este de 42 milioane euro din care 20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol.

Obiectivul guvernului este ca beneficiarii acestui program să poată accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinație agricolă, libere de contract cu suprafață de maxim 50 de hectare, aparținând domeniului public sau privat al statului.

Planul de susținere a activităților din domeniul agricol și agro-industrial urmărește să ajute fermierii și întreprinzătorii din acest sector în această perioadă de repornire a activității, dar el ne permite să vedem puțin mai departe în viitor și să anticipăm schimbările structurale care pot interveni în acest sector în România.

Pregătind modernizarea agriculturii și oferind sprijin fermierilor pentru a le asigura spații de vânzare și depozitare a producției sau pentru a face față schimbărilor climatice, care se vor face și mai puternic resimțite, vom asigura nu doar resusele pentru dezvoltarea activității agricole, ci și securitatea alimentară a populației prin furnizarea de hrană din resurse locale, la prețuri accesibile pentru toți cetățenii.

Acest prim dispozitiv de susținere

anunțat de guvern trebuie completat și extins pe măsură ce resursele financiare (buget de stat și fonduri europene) se vor consolida, vorbind în acest caz de un sector prioritar strategic pentru orice țară, alături de cel medical.

Provocarea cea mai mare care va sta în fața oricărei guvernări, în contextul actual, va fi să ofere resurse suficiente pentru ca agricultura românească să recupereze decalajele în raport cu celelalte economii europene – de la lipsa forței de muncă specializată până la reorganizarea producției și schimbarea obiceiurilor de consum – și să evolueze spre o agricultură de precizie, care poate garanta un standard înalt de calitate pentru culturi sănătoase.

În fine, România trebuie să devină din importator net de produse agro-alimentare cu valoare adăugată, un furnizor important de astfel de produse.