Tranziţia de la cardurile de plată cu bandă magnetică la cardurile cu cip a fost privită iniţial ca o modalitate de reducere a fraudelor. România este în plin proces de migrare către tehnologia cu cip, iar băncile au decis să investească în primul rând în reţelele de acceptare, pentru că migrarea la tehnologia EMV a fost dublată de un transfer de responsabilitate în situaţiile de fraudă, către băncile care nu suportau noua tehnologie la POS sau bancomat. Dar, pentru o piaţă obişnuită cu utilizarea codului PIN, cu un nivel relativ redus de fraudă, argumentul siguranţei ca principal motiv de migrare era, poate, insuficient. Tehnologia bazată pe cip înseamnă mult mai mult. Una dintre aplicaţiile cele mai atractive pe care le implementăm acum pe scară largă este MasterCard PayPass, pe care zilele trecute am început să-l extindem în toată Marea Britanie.

PayPass e o tehnologie de plată fără contact, trecând cardul prin faţa unui terminal special, care comunică, prin unde radio, cu cardul tău. Terminalul întreabă, cardul răspunde, folosind informaţia stocată pe cip, fără a mai fi nevoie să contactezi banca emitentă. Tranzacţiile sunt atât de rapide, încât i-au convins şi pe cei de la McDonald’s din SUA că pot accepta carduri fără să le scadă traficul din restaurante. Lansată în 2003, tehnologia a ajuns deja în Turcia, unde colegii noştri au integrat-o nu numai în carduri, dar şi în ceasuri. Turcia a dat tonul pentru noi în privinţa cardurilor co-branded şi e foarte posibil să se întâmple la fel şi acum. Cardurile PayPass aduc un element de noutate simplificând modul de utilizare. Or, românii sunt receptivi la tehnologiile care le fac viaţa mai simplă. Reduc semnificativ timpul de aşteptare la case – şi nu-mi spuneţi că e în firea românului să stea la coadă la supermarket. Reduc semnificativ costurile legate de telecomunicaţii – sub 15-20 de euro, cardul nu mai cere autorizare online pentru fiecare tranzacţie, dar poate confirma terminalului de acceptare existenţa fondurilor necesare tranzacţiei şi poate verifica identitatea posesorului. Tranzacţiile aflate sub acest prag sunt exact cele care, pe multe pieţe, rămâneau tranzacţii bazate pe numerar, tocmai pentru că rentabilitatea lor era comentată.

Nu în ultimul rând, cardul PayPass poate fi folosit ca un punct de intrare realmente atractiv, şi foarte sigur, în lumea serviciilor bancare. Publicul tânăr pe care îl pândim acum cu toţii, vrea gadget-uri cu tehnologii convergente – mobile cu camere foto şi video, maşini cu dispozitive de navigaţie şi DVD încorporat, ochelari cu căşti audio şi, de ce nu, ceasuri cu posibilităţi de plată. Avem deja asupra noastră mult prea multe obiecte indispensabile, deci tendinţa de comasare a funcţiilor şi tehnologiilor e de înţeles. Dacă până acum am ars etapele fără excepţie în domeniul cardurilor, ar fi frumos să ne menţinem buna tradiţie şi să adoptăm cipul direct în forma sa cea mai avansată – a tehnologiilor contactless.

Denisa Mateescu, Business Manager România şi Balcani, MasterCard Europe