Democrațiile europene, „sub presiune” din cauza COVID-19: Raport

Organizația Freedom House, cu sediul la New York, arată în ultimul său raport anual, publicat miercuri, că pandemia de COVID-19 a plasat democrațiile europene de toate tipurile politice sub „o tensiune severă”. În timpul pandemiei, guvernele „au apelat în mod repetat la supravegherea excesivă, la restricții discriminatorii asupra libertăților cum ar fi circulația și întrunirea, și aplicarea arbitrară sau violentă a acestor restricții de către polițiști și actori nestatali”, constată raportul „Libertatea în lume 2021”. „Liderii s-au confruntat cu alegeri grele, amânând alegeri și blocând orașe, iar deciziile lor au fost puse în aplicare în mod imperfect: aplicarea restricțiilor de circulație, de exemplu, adesea discriminează grupurile marginalizate, inclusiv imigranții din Franța și romii din Bulgaria”, adaugă raportul, potrivit Balakan Insight. 

Raportul din 2021 evaluează toate țările din Balcanii de Vest ca fiind „parțial libere”, așa cum a făcut Freedom House în evaluarea sa de anul trecut. Noah Bouyon, analist la Freedom House, a declarat pentru BIRN că libertățile au scăzut ușor în unele țări din Balcanii de Vest, dar că imaginea a fost mixtă. În Serbia, libertățile au scăzut în mod special din cauza pandemiei, a spus Bouyon.

„Am fost îngrijorați de instrumentalizarea restricțiilor înainte de alegerile parlamentare și apoi, când populația a protestat față de reintroducerea unor măsuri foarte dure, a existat multă violență din partea poliției, care ne-a îngrijorat”, a explicat el. A fost observat un ușor declin în Kosovo, Albania și Bulgaria, precum și Serbia, în timp ce ușoare îmbunătățiri au fost constatate în Muntenegru, Macedonia de Nord și R.Moldova. Nu s-a înregistrat nicio modificare în Bosnia-Herțegovina, Croația și România.

Ungaria, singura țară din UE „parțial liberă”

În Ungaria, singura țară a Uniunii Europene clasificată drept „parțial liberă” de Freedom House, o serie de măsuri de urgență au permis executivului să guverneze prin decrete, în ciuda faptului că au fost neglijabile cazurile de coronavirus în țară până în toamnă, se arată în raport.

„Printre alte greșite întrebuințări ale acestor noi puteri, guvernul a retras asistența financiară de la municipalitățile conduse de partidele de opoziție. Impulsul pentru o mai mare autoritate executivă a fost în concordanță cu graduala concentrare a puterii pe care premierul Viktor Orban a orchestrat-o în ultimul deceniu”, explică raportul.

Freedom House a constatat un ușor declin atât în ​​Polonia, cât și în Ungaria. În Polonia, partidul de guvernământ a citat criza sănătății drept justificare pentru o încercare ilegală, în ultimul moment, de a ocoli comisia electorală și de a aranja unilateral votul prin corespondență pentru alegerile prezidențiale, se arată în raport. Deși acest lucru a eșuat și alegerile au avut loc la o dată ulterioară, acestea au fost afectate de utilizarea abuzivă a resurselor de stat și de acuzații penale împotriva activiștilor LGBT, adaugă raportul. Freedom House nu a observat nicio modificare în Republica Cehă, dar o ușoară îmbunătățire în Slovacia. Bouyon a spus că noul guvern slovac a făcut progrese în ceea ce privește activitățile anticorupție și sistemul judiciar. El a adăugat însă: „Suntem îngrijorați de carantinarea discriminatorie a anumitor așezări cu majorități rome din Slovacia”.

Raportul Freedom House notează că guvernul Turciei a continuat să contracareze disidența internă și a intervenit în votul prezidențial din nerecunoscuta Republică Turcă a Ciprului de Nord. De-a lungul frontierei turco-grecești, migranții și refugiații au suferit „respingeri” violente, fenomen văzut și la frontiera croato-bosniacă, se spune în raport. Bouyon a spus că pandemia de COVID-19 va avea consecințe durabile pentru eforturile anticorupție și pentru drepturile omului. „În unele țări mai mult decât în ​​altele, mulți oameni au fost arestați fie pentru încălcarea restricțiilor, fie, mai îngrijorător, pentru delicte de exprimare, cum ar fi răspândirea panicii”, a spus Bouyon. „Cred că aceste cazuri pot să fie foarte dăunătoare pentru drepturile omului dacă vor fi judecate la cote maxime”, a adăugat el.