Decizie radicală luată de CCR. Măsura îi vizează pe procurorii DNA și DIICOT

Curtea Constituţională a României a luat o decizie extrem de importantă. Judecătorii au admis miercuri sesizarea făcută de ICCJ pe o temă sensibilă. Subiectul vizat face referire la reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea ICCJ referitoare la reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a fost depusă împotriva modificărilor aduse de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR legilor justiţiei. Sesizarea viza şi reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru selecţia procurorilor DNA şi DIICOT. Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi ”pentru” şi trei împotrivă. Judecătorii care au votat împotrivă au fost Livia Stanciu, Daniel Morar și Simina Tănăsescu. Raportor al CCR a fost Gheorghe Giani Stan, fostul șef al SIIJ.

Sesizarea ÎCCJ a vizat şi încălcarea principiului bicameralismului, adică faptul că, prin aceeaşi iniţiativă legislativă, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), pe când în Senat a fost modificată şi legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani). Aceasta a fost însă respinsă de judecătorii Curţii Constituţionale.

Ca urmare a acestei decizii, instituțiile DNA și DIICOT se vor confrunta cu o problemă de personal și mai mare decât cea care există în acest moment. La DIICOT sunt neocupate în acest moment circa 50 de posturi, alți 50 de procurori având vârsta necesară pentru pensionare. În plus, dosarele făcute până acum de procurori DNA și DIICOT, care au intrat în cele două instituții fără să aibă vechimea de zece ar putea fi contestate în instanță.

Care sunt efectele deciziei CCR

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Conform unui comunicat al Instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.