Concediile medicale, limitate prin ordin de ministru
Ordinul emis de Ministerul Sănătății aduce modificări în modul în care medicii de familie acordă concediile medicale. Însă nu afectează procedura pentru medicii specialiști. Principala schimbare constă în faptul că medicii de familie nu vor mai putea elibera concedii medicale pentru o perioadă mai lungă de 4 zile consecutive, indiferent de diagnosticul medical.
Pentru a primi un concediu medical mai lung de 4 zile de la medicul de familie, pacientul trebuie să fie diagnosticat cu una dintre cele 35 de boli infectocontagioase din grupa A.
Aceasta reprezintă cea mai semnificativă modificare legislativă după publicarea în Monitorul Oficial 415 din 7 mai a Ordinului ministrului Sănătății pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.
Practic, prin noul ordin publicat pe 7 mai, sunt aduse modificări la două alineate (1 și 4) ale articolului 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005.
Medicul nu mai poate decide de câte zile de concediu medical are nevoie de mai mult de 4 zile de concediu medical
Potrivit noii legislații, o persoană asigurată în sistemul public are dreptul la doar 7 zile de concediu medical acordate de medicul de familie într-un an. Aceste 7 zile trebuie împărțite în mai multe episoade de boală, cu o perioadă maximă de 4 zile pentru fiecare episod.
Până în prezent, medicul de familie avea libertatea de a decide dacă asiguratul are nevoie de un concediu medical mai lung decât limita de 4 zile consecutive și cea de 7 zile în total pe parcursul unui an, în cazul în care acesta ar fi necesitat izolare, indiferent de diagnosticul medical.
Această libertate a medicului de familie a fost eliminată prin noul ordin emis de Ministerul Sănătății. Începând de acum, medicul de familie poate acorda concedii medicale pentru o perioadă mai lungă de 4 zile consecutive doar în cazul salariaților care suferă de una dintre cele 35 de boli infectocontagioase din grupa A.
„Art. 20. — (1) Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 7 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în cel puțin două etape, din care prima etapă este de maximum 4 zile calendaristice, cu excepția incapacității temporare de muncă a persoanelor asigurate determinate de bolile infectocontagioase din grupa A și a incapacității temporare de muncă a persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, este noua formă a aliniatului 1 de la articolul 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005.
Forma veche a legii
Conform prevederilor Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările și completările ulterioare, medicii de familie au competența de a emite certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, cu o durată de maxim 7 zile calendaristice pentru un episod de boală, distribuit în cel puțin două etape. Prima etapă poate fi de cel mult 4 zile calendaristice, cu excepția situațiilor de incapacitate temporară de muncă ale persoanelor asigurate pentru care s-a instituit măsura izolării.
Lista bolilor infectocontagioase din grupa A
Prin Hotărârea nr. 423/2020, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) a stabilit o listă care cuprinde urgențele medico-chirurgicale și bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asigurații pot beneficia de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără a fi necesară îndeplinirea condiției de stagiu de asigurare.
- amibiaza (dizenterie amibiană);
- antraxul;
- bruceloza;
- difteria;
- febra butonoasă;
- febra galbenă;
- febrele paratifoide A, B, C;
- febra Q;
- febra recurentă;
- febra tifoidă;
- filarioza, dracunculoza;
- hepatita virală acută;
- holera;
- infecția gonococică;
- infecția HIV;
- leishmaniozele;
- lepra;
- leptospiroza;
- limfogranulomatoza inghinală benignă;
- malaria;
- meningita meningococică şi meningococemia;
- morva, melioidoza;
- ciuma;
- poliomielita şi alte neuroviroze paralitice;
- psitacoza-ornitoza;
- rabia;
- scarlatina;
- sifilisul;
- şancrul moale;
- tetanosul;
- tifosul exantematic;
- tuberculoza (toate formele şi localizările);
- tularemia;
- tusea convulsivă;
- COVID-19.
În aceste cazuri, medicul de familie poate acorda mai mult de 28 de zile de concediu medical
A doua modificare introdusă de noul ordin al Ministerului Sănătății se referă la faptul că salariații afectați de bolile infectocontagioase din grupa A, precum și persoanele salariate care suferă de o incapacitate de muncă severă, pot primi pe parcursul unui an un concediu medical de la medicul de familie care să depășească 28 de zile.
„Durata prevăzută la alin. (3) nu cuprinde și zilele de concediu medical care se acordă potrivit art. 10 alin. (2), art. 231 alin. (3), (6) și (9), art. 232, art. 781 alin. (7) lit. k), alin. (15) și (16) și art. 782 alin. (15), precum și zilele de concediu medical care se acordă pentru bolile infectocontagioase din grupa A”, este noua variantă a aliniatului 1 de la articolul 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005.
Aliniatul 3 prevede că:
„Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăși 28 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia. După totalizarea a 28 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, în caz de internare, cu încadrarea în duratele maxime prevăzute de lege”.
Asigurarea de stat pentru concediile medicale, dovedită cu o declarație fiscală
Conform noului ordin emis de Ministerul Sănătății, se aduc modificări și la Ordinul ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.
În cadrul anexei nr. 2 din documentul menționat, se aplică noua formă:
„3.1. Asigurare pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)— e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, în baza declarației fiscale depuse în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 170 alin. (1), art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”.
