Dacă europenii nu își pot rezolva problemele în maximum un an, este foarte posibil să avem parte de o nouă recesiune globală“, spune economistul câștigător de Nobel Dale Mortensen, citat de Bloomberg. Aceasta este părerea tuturor economiștilor în prezent, iar singura dezbatere este dacă nu cumva zona euro este deja în recesiune. Și nici economia Statelor Unite ale Americii nu se simte mult mai bine.
Grecia este blocată de proteste și manifestații din cauza măsurilor de austeritate pe care guvernul elen este obligat să le impună. În SUA, mișcarea „Occupy Wall Street“ a luat amploare, manifestațiile fiind prezente în zeci de state. Susținut prin rețelele de servicii sociale, „Occupy…“ s-a extins și în Europa, cu proteste chiar violente în Roma și în Londra. Cum criza economico-politică nu dă semne de stingere, ci dimpotrivă, este de așteptat ca protestele să continue și chiar să se extindă.
Pe fondul convulsiilor sociale vin și ultimele cifre macroeconomice. Cum ar fi rata anualizată a inflației, care a ajuns la 3% în zona euro (cele 17 state europene care utilizează moneda comună) în septembrie, față de 2,5% în august și de 1,9% în urmă cu un an. Inflația pentru toată Uniunea Europeană (27 de state) se situează la 3,3% față de 2,9% în august. Se poate observa că în timp ce scumpirile se domolesc în țările non-euro (inclusiv în România, unde inflația a coborât până la 3,45%), cea din zona euro crește.
Europenii se ceartă la vârf
Germania se ceartă cu Franța pe tema fondului de salvare a statelor cu probleme legate de datoriile suverane (European Financial Stability Sacility – EFSF). Șefii celor mai puternice state din zona euro, Angela Merkel și Nicolas Sarkozy, s-au întâlnit la discuții inclusiv la ceremonia de retragere a președintelui Băncii Centrale Europene Jean Claude Trichet. Germania nu vrea să accepte salvarea Greciei de la faliment fără ca băncile cu expunere să nu suporte o parte din pierderi, iar Franța ar prefera transformarea EFSF într-o bancă, cu posibilitatea de accesare a fondurilor BCE.
Întreaga Europă se află într-o fundătură. Grecia este foarte aproape de faliment, cu riscul de a trage după ea Spania și Italia. Băncile mari au o expunere de 150 miliarde euro pe obligațiunile elene și nu vor să aibă nicio pierdere. Numai că autoritățile nu mai acceptă acum să suporte toate cheltuielile.
Suma vehiculată pentru recapitalizarea băncilor se situează între 80 și 200 de miliarde de euro. Practic, jumătate (dacă nu chiar mai mult) din expunerea pe Grecia va trebui suportată din fonduri proprii. Partea bună este că băncile, în special cele franceze, au început deja să anunțe reducerea activelor riscante.
Ne învârtim în cerc
Istoria ne arată că toate crizele financiare au fost urmate de creșteri economice anemice, iar prezentul nu face excepție. Problemele din zona euro se extind, Orientul Mijlociu este măcinat în continuare de conflicte, SUA au fost la un pas de blocarea activității economice din cauza disputelor fiscale, iar supercomitetul american creat pentru a găsi soluții nu reușește să ajungă la un acord.
Avem parte de un cerc vicios, în care știrile macroeconomice negative duc la nervozitate în piețele financiare, iar lipsa încrederii investitorilor are un impact negativ asupra economiei.
„Companiile americane stau pe găleți de bani, dar nu investesc“, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale, care arată astfel că „banii s-au cam retras de pe planetă și s-au pus la adăpost“. Lipsa banilor de care economia are nevoie pentru a crește este o consecință directă a neîncrederii în direcția în care mergem.
Deficitul de cont curent al zonei euro a scăzut de la 1,3%, în primul trimestru, până la 0,9% în cel de-al doilea, conform datelor Eurostat. Deficitul de cont curent al României a ajuns la 4,4% de la 13,4% acum patru ani. Reducerea diferenței dintre intrări și ieșiri este însă și o caracteristică a perioadelor de recesiune, când consumul scade și, implicit, importurile. Fapt vizibil și în scăderea comerțului de retail cu 1% în zona euro în august comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Pe de altă parte, producția industrială din zona euro a urcat cu 1,2% în august față de iulie și cu 5,3% față de august 2010. Industria își continuă revenirea după scăderea majoră care a dus la minimele din al doilea trimestru din 2009. Dar dacă aprecierea producției industriale se va traduce doar printr-o creștere economică de sub 1%, pericolul de reintrare în recesiune este major.
Economistul Nouriel Roubini spune că recesiunea economiilor dezvoltate are 60% șanse să se petreacă anul viitor. Lucru așteptat cam de toată lumea, în condițiile în care inclusiv Angela Merkel a declarat că revenirea din criză va fi lungă și dureroasă. Și chiar și această menținere deasupra zonei negative este condiționată de aprobarea unor ajutoare financiare substanțiale, estimate la 2.000 de miliarde euro, valoare la care ar trebui să ajungă EFSF de la actualele 440 miliarde euro. Valoarea EFSF se va decide, cel mai probabil, la summitul de la Bruxelles, care anticipează întâlnirea
G20 de la începutul lunii viitoare. SUA ne dau vești bune
Ceva mai bine stau vecinii de peste Ocean. Cu indicatori în creștere (comerț, construcții și producția industrială) în septembrie, posibilitatea ca SUA să intre în recesiune anul viitor a scăzut. Dar pericolul rămâne, principala sursă fiind Europa, dar și propriile lor decizii. Supracomitetul creat ar trebui să vină cu soluții de reducere a deficitului cu 1.200 miliarde dolari până în decembrie, dar nu prea se mai așteaptă nimeni ca membrii comitetului să găsească o soluție reală.
Proiecțiile analiștilor indică o creș­tere de 2,5% în trimestrul al treilea al anului și de 2% în ultimul trimestru, după o creștere de doar 1,3% în al doilea trimestru. Modificarea estimărilor este substanțială; anterior publicării datelor pe septembrie, un an 2012 de recesiune era văzut cu o probabilitate tot de 60%. Dolarul s-a apreciat față de euro în ultimele săptămâni până la un raport de circa 1,37 dolari pe euro, dar cauzele se află în slăbirea monedei unice.
România stă mai bine decât în trecut
„Este greu de crezut că daunele provocate de progresul lent în rezolvarea datoriilor din zona euro ar putea fi inversate complet“, spune Juraj Kotian, codirector cercetare Macro și Fixed Income la Erste Group, vorbind despre capacitatea economiilor din Europa Centrală și de Est de a face față unei noi recesiuni. „Totuși, dacă se va găsi o soluție care ar putea calma piețele, aceasta ar putea deschide calea pentru unele bănci centrale din ECE să reducă dobânda de politică monetară. Credem că țările ECE sunt mult mai pregătite să facă față crizei decât erau în urmă cu trei ani. Datorită reducerii dezechilibrelor fiscale și externe, contracția economică nu ar trebui să fie la fel de severă ca în 2009“, spune Kotian.
Da, recesiunea nu va mai fi atât de severă, dar totuși va avea loc. Toată lumea, inclusiv România, depinde de deciziile pe care le vor lua, în următoarele săptămâni, șefii zonei euro și ai Uniunii. Estimările Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare pentru creșterea economiei româneşti în 2012 au fost revizuite de la 3,7% până la 1,1%. Nivel foarte apropiat de zona de stagnare, cu risc ridicat de recesiune.
O informație pozitivă publicată în raportul Erste este că nivelul de producție al industriilor din ECE este „aproape sau chiar ușor sub potențial“. Adică avem de unde crește, tot ce mai trebuie este să găsim și cumpărători pentru produse. „Dacă economia din zona euro frânează brusc, Europa Centrală și de Est nu va evita contagiunea“, spune Juraj Kotian. Suntem oarecum salvați de faptul că datoria publică este încă scăzută, deficitul de cont curent a scăzut semnificativ, iar consolidarea fiscală permite reducerea deficitului bugetar.

11,4% a scăzut euro față de dolar de la maximul de 1,4882 dolari/euro din mai până la minimul de 1,3181 la începutul acestei luni, apoi a recuperat până la 1,38

Companiile americane stau pe găleți de bani, dar nu investesc. Banii s-au cam retras de pe planetă și s-au pus la adăpost. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Țările din ECE sunt mult mai pregătite să facă față crizei decât erau în urmă cu trei ani, prin reducerea dezechilibrelor fiscale și externe. Juraj Kotian, codirector cercetare Erste Group.