Acest îndrumar va acoperi materialul unui curs de bază macroeconomică introductiv la nivel universitar, așa cum este predat din manualele standard de macroeconomie.

Accentul prezentărilor mele este de a explica logica din spatele problemelor cheie din acest curs. Principala mea preocupare este să vă ajut să înțelegeți logica modului de gândire macroeconomică, astfel că accentul se pune întotdeauna pe conceptele-cheie ale fiecărui subiect.

Veți afla ce este PIB-ul, cum se calculează, ce este inflația, ce înseamnă creșterea economica, ce este consumul, ce sunt investițiile, ce înseamnă rata de ocupare a forței de munca, ce sunt politicile fiscale, ce sunt politicile bugetare, ce sunt politicile monetare, cum se fac corelatiile, care este rolul statului, multe și multe altele, despre care auziți zilnic, dar pe care nu vi le explica nimeni.

Scopul este acela ca voi sa înțelegeți ce înseamnă fiecare noțiune, cum se fac corelatiile, cum trebuie sa funcționeze o economie, care este optimul, astfel încât să fiți greu de păcălit atunci când se rostesc vorbe mari de către, de regulă, oameni mici sau sfertodocți. Sper sa reușesc!

Episodul I

Introducere în macroeconomie

Este foarte important să înțelegem ce este macroeconomia. De ce consider eu că este foarte important? Pentru ca, în analizele individuale, să nu facem confuzie între termeni care țin de evaluarea globală a unor indicatori, indicatori care la rândul lor reprezintă rezultate agregate la nivel național ale unor comportamente economice individuale sau sectoriale și propria percepție asupra unor fenomene sau acțiuni economice. Foarte mulți oameni fac aceste confuzii și au mari dificultăți în a înțelege despre ce este vorba în macroeconomie.

Îmi doresc să înțelegeți cum sunt legați întrei ei indicatorii macroeconomici și cum sunt legați ei de viața dumneavoastră.

Practic, cele mai mari probleme apar din confuzia creată de neînțelegerea dimensiunilor macroeconomiei raportat la microeconomie și aici vă dau exemplul creșterii prețurilor și veti înțelege imediat.

Din perspectiva rezultatelor agregate, din perspectivă macroeconomică deci, prețurile au crescut în anul 2018 cu 4,1%.

Din perspectiva perceptiei individuale, care are legatură directă cu prețul produselor cumpărate pentru asigurarea nevoilor individuale, există o mare posibilitate ca preturile să fi fost mai mari cu 10%-25%, în anul 2018.

Si atunci apar afirmațiile de genul “ati crescut salariile sau pensile cu 10%, dar preturile au crescut și cu 25%”

Acest dialog antagonic se naște din abordari diferite:

– cel care spune ca “au crescut salariile cu 15%”, face o afirmație raportându-se la date macroeconomice, globale, valabile la nivel national. (evident ca in interiorul acestor date există și cresteri de 30% dar și creșteri de doar 5%. Dar agregat, rezulta o creștere de 15%, sa zicem)

– cel care spune ca nu a simtit nimic din creșterea de salarii sau pensii”, se raportează la interacțiunea sa directă cu piața, unde prețurile de consum, poate că sunt mai mari decât prețurile agregate la nivel național.

Ambii au dreptate, fiecare din perspectiva sa. De aceea nici nu trebuie sa intre în conflict. Unul gândește macroeconomic, altul microeconomic.

Și acum intrăm puțin în context pedagogic:

Ce reprezintă macroeconomia?

Macroeconomia este ramura economiei care examinează comportamentul economic al rezultatelor agregate la scară națională.

Care este diferența dintre macroeconomie și microeconomie?

În domeniul microeconomiei, încercăm să înțelegem deciziile luate de unitățile individuale de decizie, cum ar fi persoanele fizice, familiile, gospodăriile, firmele sau orice unitate care poate lua decizii.

În analiza microeconomică, ne uităm cât produce o unitate, o fabrică, un business, ce preturi practică, care este pretul pe un segment de produse (combustibil, mobilă, legume etc.), care este venitul salarial individual sau sectorial, cine e sarac dintre vecini, cine are cel mai mic venit, câti oameni dintre noi și cunoscuții noștri au un loc de muncă etc.

În macroeconomie, nu ne concentrăm asupra comportamentului și deciziilor individuale, ci analizăm relațiile dintre rezultatele deciziilor individuale și sectoriale, agregate la nivel național, cum ar fi venitul, ocuparea forței de muncă, producția, consumul și așa mai departe.

Macroeconomia utilizează metode științifice din matematică și le aplică la studiul agregatelor economice.

Ne uităm la societate ca țară și agregăm indicatori economici specifici și identificăm sau încercăm să vedem legăturile dintre acești indicatori agregați, tipul d einfluență, cumulul de efecte sau relația complementară.

Scopul macroeconomiei este de a determina relația științifică dintre diferitele agregate, cum ar fi: ce ar fi efectul unei creșteri a cheltuielilor de consum asupra producției agregate, care este totalul productiei industriale, care este produsul intern brut, cât este rata inflației, dacă există diferențe an la an din punct de vedere al rezultatelor economice, cu cât a crescut economia, cât sunt prețurile de consum, cât sunt prețurile de producție, care este gradul de ocupare al forței de muncă, cum este productivitatea muncii, care este randamentul capitalului, cât sunt dobânzile, care este necesarul de finanțare al economiei, care este profitul brut pe întreaga economie, care este nivelul salariilor pe întreaga economie, cât sunt ponderile anumitor categorii de cheltuieli în total produs intern brut.

Există trei preocupări majore ale macroeconomiei iar acestea sunt: – capacitatea de producție a economiei sau Produsul Intern Brut care înseamnă valoarea însumată a întregii producții realizate pe teritoriul național într-o perioada specifică de timp;

– rata de ocupare a forței de muncă

– inflația și/sau deflația.

Începând cu episoadele următoare ne vom ocupa de fiecare dintre acestea. După ce vom cunoaște ce reprezintă fiecare dintre ele, cât de importante sunt, cum sunt legate, care sunt masurile de creștere sau scadere a fiecărui indicator, vom învăța despre modelul macroeconomic bazat pe echilibre macroeconomice.

Să reținem, din episodul de astăzi, că macroeconomia se ocupă de rezultate economiei agregate la nivel național și nu poate fi confundată cu microeconomia.

Adrian Câciu este un economist cu o vastă experienţă în zona analizei şi consultanţei economice, absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regional. S-a specializat în elaborarea şi promovarea unor politici de dezvoltare economică naţională şi europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum şi în analize economice raportate la situaţiile cu care economia României se confruntă.

Te-ar putea interesa și: