Planul Național de Redresare și Reziliență, prezentat joi cu mare pompă de Klaus Iohannis și Guvernul Orban, stârnește deja critici.

Astfel, dincolo de faptul că fondurile europene sunt încă departe de a fi atrase și implicate în proiectele din PNRR, economistul Cristian Socol susține că există și o problemă de viziune.

”Se merge pe bucăți disparate”

”1. Viziune ciudată în Planul de Redresare și Reziliență. România merge din nou cu programe pe domenii solitare mediu, agricultură, digitalizare, educație, sănătate, mediu de afaceri.

Toate celelalte țări integrează propunerile de programe holistic- dezvoltă zone întregi cerând finanțare din toate programele eligibile pentru regiunile respective: pentru școlile din regiune din finanțarea pt. educație, ptr spitalele din regiune din finanțarea pt sănătate s.a.

Ei merg integrat, noi pe bucăți disparate. Avantaj ei.

2. Am crezut că Sănătatea, Educația și Inovarea cercetare dezvoltarea sunt principalele domenii prioritare din PNRR. Pare că nu este așa, din moment ce doar 3.2 miliarde euro (11%) din totalul de 30.44 miliarde euro alocați prin PNRR merg către aceste trei domenii.

Doar 6% din total către sănătate, 3.5% din total către Educație și 0.8% din total către inovare cercetare dezvoltare.”, a scris economistul pe Facebook.

”Reziliența și redresarea nu se pot realiza cu cercuri vicioase”

”3. Cred că modelarea efectelor planului este greșită. Se arată în plan că se vor crea în cei 6 ani 120.000 de noi locuri de muncă. Păi cu 30.44 miliarde euro să creezi 120.000 de noi locuri de muncă înseamnă că vei cheltui 253.666 euro pentru crearea unui loc de muncă!?

4. La Educație accesul copiilor săraci mai așteaptă. Se estimează 48.000 de elevi beneficiari pentru toată finanțarea pe educație.

Dintr-un total de 2.8 milioane înseamnă 1.7%.

5. La Sănătate 3 spitale noi și 7 unități sanitare modernizate/reabilitate/dotate. Restul regiunilor, mai ales cele slab dezvoltate, se vor uita la cele bogate. Accesul la sănătate rămâne polarizat, inegal.

Și în sfârșit, cel mai important reziliență și redresare nu se pot realiza cu oameni săraci, aflați în deprivare materială severă. Nu se pot realiza cu venituri și putere de cumpărare mici.

Nu se pot realiza cu cercuri vicioase.”, arată Cristian Socol.