Comisia Europeană a iniţiat, în 2015, o anchetă sectorială privind comerţul electronic de bunuri de consum şi de conţinut digital în UE. Ancheta Comisiei a fost finalizată pe data de 10 mai 2017, concluziile acestei analize fiind disponibile pe site-ul oficial al Comisiei Europene. În cadrul acestui capitol au fost prezentate informaţii privind sectorul comerţului electronic din România, pe baza datelor preliminare rezultate din investigaţia sectorială derulată în prezent de Consiliul Concurenţei şi în contextul celor mai importante concluzii rezultate din ancheta sectorială a Comisiei. 

Se poate considera că legislaţia aplicabilă în domeniu comerţului electronic reglementează trei domenii: elementele specifice comerţului electronic, protecţia datelor cu caracter personal şi protecţia consumatorilor. O problemă importantă, care afectează încrederea în tranzacțiile electronice business to-consumer, este protecția consumatorilor. Dificultățile pot apărea din cauza lipsei de informaţii adecvate despre furnizori, nerespectarea cerinţelor privind siguranţa şi calitatea produselor, lipsa accesului consumatorilor la mecanisme de depunere a plângerilor sau de soluţionare a litigiilor. În contextul dezvoltării comerţului transfrontalier, această problemă poate fi mai dificil de soluţionat. Un alt aspect sensibil ar putea fi constituit de cadrul legal care reglementează vânzările cu preț redus. Considerăm că este important ca autoritățile care au atribuții în acest domeniu să verifice respectarea acestor prevederi legale (inclusiv referitor la prețurile de referință avute în vedere atunci când se anunță reduceri de prețuri) și să facă, dacă este cazul, propuneri privind modificarea și îmbunătățirea cadrului legal. 

Ancheta sectorială a Comisiei este un demers efectuat în cadrul strategiei privind piaţa unică digitală. Aceasta prevede o serie de acţiuni, grupate în trei piloni prin care Comisia intenţionează să creeze o „piaţă unică digitală”, unul dintre aceşti piloni vizând asigurarea unui acces mai bun al consumatorilor şi al întreprinderilor la bunuri şi servicii prin intermediul comerţului electronic în cadrul UE. 

Raportul Comisiei a constatat faptul că dezvoltarea comerțului electronic, la nivel european, din ultimul deceniu și, în special, transparența prețurilor practicate online și concurența la nivelul acestora, au avut un impact semnificativ asupra strategiilor de distribuție ale societăților și asupra comportamentului consumatorilor. 

 

Noţiunea se referă la comenzile de bunuri și servicii care sunt transmise prin rețele de calculatoare, indiferent dacă plata și livrarea finală a produselor sau a serviciilor sunt efectuate online sau offline (conform definiţiei Biroului Statistic al Uniunii Europene – Eurostat). 

Rezultatele finale ale anchetei sectoriale evidențiază următoarele tendințe ale pieței: 
– În ultimii zece ani, mulţi producători au decis să îşi vândă produsele prin magazine online proprii, intrând, astfel, în concurenţă cu proprii distribuitori. 

– Raportul constată utilizarea tot mai frecventă a restricţiilor contractuale, prin care producătorii încearcă să îşi sporească controlul asupra distribuţiei. Exemple de restricţii: limitări privind preţurile, interzicerea accesului pe platforme, restricţii privind utilizarea comparatoarelor de preţuri, excluderea retailerilor care vând exclusiv online. 

Comisia notează faptul că „unele dintre aceste practici pot fi justificate, de exemplu atunci când vizează sporirea calității distribuției unui produs. Însă altele îi pot împiedica în mod nejustificat pe consumatori să beneficieze de o paletă mai largă de produse și de prețuri mai mici în cadrul comerțului electronic, ceea ce justifică măsurile luate de Comisie pentru asigurarea respectării normelor UE în materie de concurență”. De asemenea, Raportul Comisiei a tratat o serie de caracteristici și particularități ale acestui sector, precum inovația, transparența prețurilor, comportamentele de tip free riding, geoblocarea, geofiltrarea, Big Data, utilizarea comparatoarelor de prețuri. 

Comerţul electronic, investigat din 2016

În România, sectorul comerțului electronic parcurge încă faze incipiente de dezvoltare, nefiind încă un sector matur. Ritmul de creştere al acestui sector este accelerat, componenta online urmând să joace un rol tot mai proeminent în definirea modului în care companiile din comerţ îşi dezvoltă procesele şi sistemele pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor. Rezultatele preliminare ale analizei sectoriale a CC indică faptul că sectorul comerţului electronic prezintă caracteristicile unei piețe de tip oligopol, fiind alcătuită dintr-un nucleu al jucătorilor relevanți (în care liderul deţine o poziție semnificativă pe anumite segmente, fiind detașat față de următorii concurenți) și o categorie a comercianților ce dețin cote de piață nesemnificative. 

 

Tranziţia comercianţilor mici în categoria jucătorilor importanţi întâmpină importante bariere, precum: încrederea consumatorilor, consolidarea unei reputații favorabile, dezvoltarea sistemului logistic, obținerea unei puteri de negociere în relația cu furnizorii, oferirea unor servicii conexe de calitate etc. Campanii de reduceri Promoţiile și reducerile de preț reprezintă unele dintre principalele beneficii pe care consumatorii români le caută la magazinele online, iar marile campanii de reduceri atrag un număr ridicat de consumatori în segmentul de comerţ online. 

Comercianții susțin prețurile reduse fie prin negocieri cu furnizorii, pentru derularea anumitor campanii, fie prin diminuarea marjei comerciale. Black Friday este considerată cea mai amplă campanie de reduceri, desfăşurată preponderent în mediul online. Conform GPeC , doar de Black Friday 2016, românii au cumpărat produse în valoare de aproximativ 130 de milioane de euro (reprezentând peste 7% din valoarea întregului segment de comerț electronic din acest an), în creștere față de anii anteriori, într-un ritm similar cu cel al întregului segment. Potrivit aceleiași surse, apetitul românilor pentru reduceri a determinat magazinele online să desfășoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului 2016, în condițiile în care, indiferent de titulatura sub care se desfășoară campaniile de reduceri, acestea aduc creșteri în vânzări de aproximativ 30%. Aceste evoluţii au loc în contextul creşterii ratei de utilizare a internetului la aproximativ 70%, la nivel naţional 14, cu valori maxime înregistrate la nivelul marilor centre urbane. Trebuie menționat faptul că țara noastră ocupă ultimele locuri la nivelul statelor membre UE, din perspectiva unor indicatori importanți, precum procentul utilizatorilor de internet care au comandat bunuri/servicii pe internet (în ultimele 12 luni) ori a procentului utilizatorilor de internet. Se poate, totuși, observa o tendință de creștere a convergenței acestor indicatori cu media înregistrată la nivelul statelor membre. În acest sens, dacă luăm în considerare nivelul mult mai înalt de convergență (cu media europeană) al procentului de utilizatori de internet, comparativ cu procentul clienților online (peste 70% – utilizatori de internet față de aprox 30% – clienți online la nivelul anului 2016), putem estima faptul că există un potențial foarte mare de creștere pentru piața online în următorii ani. În aceste condiţii, jucătorii care reuşesc în prezent şi în viitorul apropiat să se poziţioneze cel mai bine pe piaţă, vor beneficia, probabil, de cea mai mare parte din această creștere preconizată, existând însă riscul de a crește barierele la intrarea unor companii mici în segmentul jucătorilor importanți și de a se adânci decalajele existente între jucătorii importanți.