Condamnati la coruptie?

europenilor, preluat si amplificat de mass media nationala si internationala. Cat de corupta este Romania, nimeni nu stie cu adevarat. Coruptia nu este cuantificabila. Nu poate fi atinsa, nu poate fi cuprinsa. Exista doar parerea publica asupra fenomenului, evaluata de indicele perceptiei coruptiei. In absenta unui instrument de masura exact, bun si indicele inventat de Transparency International, chiar util. El contureaza un fenomen, dar in nici un caz nu il incadreaza in realitatea obiectiva s

europenilor, preluat si amplificat de mass media nationala si internationala. Cat de corupta este Romania, nimeni nu stie cu adevarat. Coruptia nu este cuantificabila. Nu poate fi atinsa, nu poate fi cuprinsa. Exista doar parerea publica asupra fenomenului, evaluata de indicele perceptiei coruptiei. In absenta unui instrument de masura exact, bun si indicele inventat de Transparency International, chiar util. El contureaza un fenomen, dar in nici un caz nu il incadreaza in realitatea obiectiva si nu este suficient pentru a stigmatiza definitiv si irevocabil o tara. Cu toata marja de eroare, greu de controlat, a acestui indice, merita luat in discutie „pericolul“ pe care il reprezentam pentru UE. Am fi noi oare, ca stat membru, o premiera absoluta in materie de coruptie si cat de inteleapta ar fi decizia Uniunii Europene de a ne tine in carantina? Sunt intrebari la care un model de raspuns ar putea fi furnizat de evolutia indicelui in statele central si est-europene, iar daca luam de bun acest indice, de ce nu am lua de bun si tiparul pe care il prefigureaza. Cu exceptia Sloveniei si a Poloniei, in toate celelalte noi state membre opinia publica a simtit coruptia administratiei publice diminuandu-se. A exprimat ce a simtit, iar Transparency International a coagulat opiniile subiective ale cetatenilor, rezultatul fiind ca Estonia a cazut de pe locul 33 in topul coruptiei, pe locul 31, Ungaria de pe 49 pe 42, Slovacia de pe 59 pe 57 etc. Greu de spus, la un an de la aderare, cat de profunda este schimbarea reala. Cert este ca oamenii cred ca ea exista, se poarta ca si cum ar trai intr-un alt mediu, dictand de fapt, in acest fel, reala schimbare a valorilor. Este ceea ce s-ar putea intampla si romanilor care, convinsi ca regulile sunt altele intr-un stat membru UE, vor forta schimbarea, negand vechile reguli. Lasati pe dinafara, vor tinde sa faca ce fac acum: accepta modelul actual, tinandu-l astfel in viata.